© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Maicile de la Mănăstirea Copou au creat veşmântul pentru moaştele Sf. Olimpiada din Fărcaşa[2026-07-03]de Ştefana TotorceaVeşmântul pentru moaştele Sfintei Olimpiada din Fărcaşa, creat special pentru proclamarea locală a canonizării sale, a fost realizat în atelierul Mănăstirii Copou din Iaşi. Proclamarea locală va avea loc la finalul Sfintei Liturghii de sâmbătă, care va fi oficiată în biserica Parohiei Fărcaşa din judeţul Neamţ. Vineri seară, Preasfinţitul Părinte Nichifor Botoşăneanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, va oficia Privegherea pentru ziua de pomenire a sfintei. Despre Sf. Olimpiada din Fărcaşa Chipul brodat la Copou al Sf. Olimpiada din Fărcaşa alături de o fotografie din timpul vieţii. Foto: Doxologia.ro / Pr. Silviu Cluci Proclamarea generală a canonizării Sf. Olimpiada din Fărcaşa a avut loc, împreună cu a celorlalte 15 sfinte recente canonizate, în 6 februarie 2026, la Catedrala Patriarhală. S-a născut în 8 septembrie 1880, iar în 1903 s-a căsătorit cu Ion Tănase, întemeind o familie binecuvântată cu opt copii: Maria, Glicheria, gemenele Ioana şi Mariţa, Petru (viitorul Sfânt Cuv. Petroniu de la Prodromu), Raveica şi Dumitru. A lucrat virtutea milosteniei şi şi-a crescut copiii în duhul creştin ortodox. Se nevoia cu multe metanii, privegheri şi rugăciuni şi ţinea cu asprime toate zilele de post. Povăţuită de duhovnicii mănăstirilor nemţene, rostea în toată vremea: Doamne Iisuse Hristoase, miluieşte-mă pe mine, păcătoasa! A rămas văduvă în 1942. Un sfârşit creştin Icoana sfintei brodată pe veşmântul destinat acoperirii moaştelor sale. Foto: Doxologia.ro / Pr. Silviu Cluci În 1967, simţindu-şi sfârşitul aproape, a postit trei zile, apoi a chemat preotul să o spovedească şi să o împărtăşească. Pe 1 iulie, s-a spălat şi, în timp ce se pieptăna, i-a zis fiicei, Glicheria: „Adă fuga tulpanul să mă îmbrobodesc, că uite, vin pe cărare trei femei în alb”. „Unde-s mamă?”, a zis fiica ei, nevăzând pe nimeni. „Lasă, că au treabă cu mine”, a răspuns sfânta. După ultima Împărtăşanie, b-a mai mâncat nimic şi s-a făcut veselă ca niciodată, începând să cânte: Hristos a înviat…, Câţi în Hristos v-aţi botezat…, Naşterea Ta, Hristoase…, Binecuvântat eşti, Hristoase… şi altele. Zicea Cuvine-se cu adevărat, Psalmul 50 şi apoi: Primeşte, Doamne, pe toţi care vin la Tine şi mă primeşte şi pe mine! În 4 iulie 1967, la răsărit, a cerut Glicheriei lumânarea, a deschis ochii şi a şoptit: Iartă-mă!, apoi s-a întors pe o parte şi şi-a dat duhul în pace, cu un zâmbet pe chip. Alte broderii realizate la Copou Veşmânt pentru moaştele Sf. Olimpiada din Fărcaşa finalizat la atelierul Mănăstirii Copou din Iaşi. Foto: Doxologia.ro / Pr. Silviu Cluci În atelierele mănăstirii au mai fost brodate: Veşmântul Sf. Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae, Veşmântul Sf. Cuv. Serafim cel Răbdător de la Sâmbăta de Sus, Veşmântul pentru Sfinţii Cuvioşi Petroniu de la Prodromu şi Dionisie de la Colciu, Veşmântul pentru Sfânta Cuvioasă Filotimia de la Râmeţ Veşmântul Sfintei Mărturisitoare Blandina de la Iaşi Copiile unor broderii medievale celebre din patrimoniul mănăstirilor româneşti, cum ar fi Epitaful de la Cozia sau steagul de luptă al Sf. Ştefan cel Mare. Despre mănăstire Veşmântul Sf. Olimpiada din Fărcaşa brodat la Copou – detaliu. Foto: Doxologia.ro / Pr. Silviu Cluci Aşezământul monahal a fost întemeiat în secolul al XVII-lea şi desfiinţat în urma aplicării Legii secularizării averilor bisericeşti din 1863. Legenda spune că mănăstirea a fost înfiinţată de Domnitorul Vasile Lupu după ce soţia lui, Doamna Tudosca (Teodosia), a scăpat de o invazie a tătarilor ascunsă într-o scorbură de copac din acel loc. Sfântul lăcaş a fost sfinţit în 1638 de Patriarhul Chiril Lukaris al Constantinopolului. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 91, Ultimul acces: 2026-10-03 22:14:21
|
Timp total: 0.06s...
[]:1
