Puterea naţiunii izvorăşte din puterea credinţei: Mănăstirea Putna şi-a cinstit ocrotitorul

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Puterea naţiunii izvorăşte din puterea credinţei: Mănăstirea Putna şi-a cinstit ocrotitorul

[2026-07-02]

de Ştefana Totorcea

Sf. Ştefan cel Mare „a rămas în istorie nu doar pentru că a fost un conducător militar, ci pentru că a fost un om convins că puterea naţiunii izvorăşte din puterea credinţei şi că apărarea pământului nu se separă de apărarea sfinţeniei”, a spus Mitropolitul Efrem de Alep joi, la Mănăstirea Putna, unde a oficiat Liturghia de hram şi a rostit cuvântul de învăţătură.
Mitropolitul antiohian a subliniat că „nu doar arma lui Ştefan a salvat Moldova, ci şi viaţa sa spirituală” şi a explicat că „Biserica l-a cinstit ca sfânt nu pentru că nu a greşit, ci pentru că a ştiut să se pocăiască, să se întoarcă la Dumnezeu şi să-şi pună viaţa în slujba lui Hristos”.
„Ataşamentul lui Ştefan faţă de pământul său nu venea dintr-un fanatism naţional, deoarece pământul însemna pentru el locul în care Dumnezeu îl chemase să mărturisească despre Hristos. De aceea, rămânerea sa pe pământ era o rămânere în misiune”, a adăugat Înaltpreasfinţia Sa.
„Sfântul Ştefan se ridică aici pentru a ne reaminti că viitorul nu se clădeşte prin frică, ci prin curajul întemeiat pe o credinţă vie.”
Clerici din toată Bucovina alături de ierarhul antiohian
Mitropolitul Efrem de Alep a oficiat joi, 2 iulie 2026, Liturghia de hram la Mănăstirea Putna. Foto: Mănăstirea Putna
Alături de ierarhul delegat de Patriarhul Ioan al X-lea al Antiohiei, din soborul de slujitori au făcut parte Arhim. Melchisedec Velnic, stareţul mănăstirii, părinţi consilieri de la Centrul Eparhial din Suceava, părinţi protopopi din Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, stareţi şi clerici din eparhie, precum şi părinţi români din regiunea Cernăuţi.
Ziua de hram a început cu Acatistul Sf. Voievod Ştefan cel Mare şi primirea gospodarilor din vetrele folclorice din Suceava, un pelerinaj devenit tradiţional, organizat de Consiliul Judeţean prin Centrul Cultural „Bucovina”.
Pelerinii, îmbrăcaţi în costume populare, au venit însoţiţi de preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Şoldan.
Recital şi ceremonie militară
Liturghia a fost urmată de un moment artistic şi o ceremonie militară comemorativă organizată de structuri ale Statului Major al Forţelor Terestre ale României, ale Ministerului de Interne din jud. Suceava şi ale Ministerului de Interne al Rep. Moldova. Foto: Mănăstirea Putna
După Liturghie, Corul Colegiului Naţional Militar „Ştefan cel Mare” Câmpulung Moldovenesc şi Grupul vocal-instrumental „Ai lui Ştefan, noi oşteni” de la Liceul „Ion Nistor” din Vicovu de Sus au susţinut un recital de muzică şi poezie patriotică şi religioasă.
A urmat ceremonia militară dedicată comemorării a 522 de ani de la trecerea la cele veşnice a Sf. Ştefan cel Mare şi 560 de ani de la punerea pietrei de temelie a Mănăstirii Putna (10 iulie), organizată de structuri ale Statului Major al Forţelor Terestre ale României în colaborare cu structurile Ministerului de Interne din judeţul Suceava şi ale Ministerului de Interne al Republicii Moldova.
Programul a inclus dezvelirea şi sfinţirea unei plăci comemorative realizate de Statul Major al Forţelor Terestre, depunere de coroane la mormântul Sf. Ştefan cel Mare şi o defilare a detaşamentului de onoare pe acordurile Muzicii Militare a Brigăzii 15 Mecanizată „Podu Înalt” din Iaşi.
Puterea stă în slujire
Arhim. Melchisedec Velnic, stareţul Mănăstirii Putna, general-locotenent Ciprian Marin, şeful Statului Major al Forţelor Terestre, au inaugurat o placă memorială joi, 2 iulie 2026, la Mănăstirea Putna. Foto: Mănăstirea Putna
Sf. Ştefan cel Mare „ne-a arătat că adevărata putere nu stă doar în biruinţele pe câmpul de luptă, ci mai ales în slujirea oamenilor şi în păstrarea valorilor. Ne-a arătat că a conduce înseamnă a sluji”, a spus general-locotenent Ciprian Marin, şeful Statului Major al Forţelor Terestre.
„Fiecare piatră a acestei sfinte mănăstiri vorbeşte despre credinţă, jertfă şi dragoste – a unui voievod, a monahilor şi a obştii de credincioşi din afara mănăstirii. Sfântul Voievod Ştefan nu a lăsat urmaşilor săi doar ziduri de piatră, ci o moştenire sufletească.”
Un sfânt care ne învaţă despre iertare
La final, Arhim. Melchisedec Velnic, stareţul Mănăstirii Putna, a spus că Sf. Ştefan cel Mare „ne învaţă despre iertare”: după ce a luat domnia învingându-l pe uzurpatorul Petru Aron, a făcut pace cu boierii care îl sprijiniseră pe acesta.
„De 25 de ani ţara suferea de mari conflicte, care nu îi făceau bine. Pentru a le soluţiona, el a ales calea evanghelică: i-a chemat în ţară, făgăduindu-le iertarea deplină”, a subliniat părintele arhimandrit.
Din sobor au făcut parte clerici din eparhie şi alţi clerici invitaţi. Pr. prof. Constantin Coman (centru sus) a rostit cuvântul de învăţătură la slujba de priveghere din ajunul sărbătorii. Foto: Mănăstirea Putna
„Noi, toţi, cei ce-l cinstim pe Ştefan cel Mare, să cugetăm la acest gest. Şi să ne întrebăm: cum ne aşezăm noi în faţa lui Ştefan? Cum ne aşezăm noi, cei de azi, în istorie? Cum suntem noi în faţa lui Dumnezeu?” a adăugat stareţul Putnei.
„Luând aminte la viaţa Sfântului Ştefan, să ne înfricoşăm atunci când nu gândim cu dragoste şi dreptate faţă de semeni. Să ne îndreptăm când vedem că nu ne ascultăm conştiinţa, când nu avem curajul de a face binele!”
Arhim. Melchisedec Velnic a încheiat cu îndemnul ca cinstirea Sfântului Ştefan cel Mare „să nu fie doar cu buzele, ci cu faptele şi din adâncul inimii: atunci vom primi har peste har, aşa cum el a primit, aşezându-se în stare de jertfă pentru Dumnezeu şi pentru popor”.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 85, Ultimul acces: 2026-09-27 03:33:24

Timp total: 0.03s...

[]:1