Omul care apără graniţele patriei fără să-şi păzească inima nu poate clădi un viitor: Mitropolitul Efrem de Alep la Putna[2026-07-02]de Ştefana TotorceaSf. Ştefan cel Mare „a ales să rămână statornic în credinţa sa, să-şi înfrunte duşmanii, să-şi apere poporul şi să construiască biserici şi mănăstiri, pentru că omul care îşi apără graniţele patriei fără să-şi păzească inima nu poate clădi un viitor”, a spus Mitropolitul Efrem de Alep joi, la Mănăstirea Putna. „Astăzi ne aflăm, aşadar, în faţa unui model de credinţă care clădeşte o patrie, în faţa unui conducător curajos şi a unui păstor care însufleţeşte. Ne aflăm în faţa unui om smerit şi a unui mare sfânt, Ştefan cel Mare şi Bun.” „A rămas în istorie nu doar pentru că a fost un conducător militar, ci pentru că a fost un om convins că puterea naţiunii izvorăşte din puterea credinţei şi că apărarea pământului nu se separă de apărarea sfinţeniei”, a continuat mitropolitul antiohian. Să fim sarea pământului natal Înaltpreasfinţitul Părinte Efrem a vorbit şi despre diferenţa dintre patriotism şi naţionalism. „Ataşamentul lui Ştefan faţă de pământul său nu venea dintr-un fanatism naţional, deoarece pământul însemna pentru el locul în care Dumnezeu îl chemase să mărturisească despre Hristos. De aceea, rămânerea sa pe pământ era o rămânere în misiune”, a subliniat Mitropolitul de Alep. „Şi astăzi, creştinii au nevoie de această gândire. Mulţi se simt descurajaţi, disperaţi sau doresc să emigreze din ţările lor, să fugă de dificultăţile lor şi să renunţe la responsabilităţile lor. Dar Biserica ne cheamă să fim lumină acolo unde ne-a aşezat Dumnezeu, să fim sare în locul pe care El l-a pregătit pentru noi, să slujim comunităţile noastre, să ne construim patriile şi să păstrăm prezenţa noastră creştină în ele.” Arma lui Ştefan şi viaţa sa spirituală au păzit ţara Înaltpreasfinţitul Părinte Efrem a amintit că Sfântul Ştefan cel Mare construia câte o biserică după fiecare bătălie, iar prima sa ctitorie, Mănăstirea Putna, a rămas şcoală de rugăciune, leagăn al culturii şi izvor al credinţei de-a lungul generaţiilor. „Acest lucru ne îndeamnă să ne întrebăm: cum construim noi astăzi? Construim măcar casele noastre pe Evanghelie? Ne educăm măcar copiii în rugăciune? Ne construim măcar relaţiile pe iubire şi iertare? Ne construim măcar pe noi înşine pe smerenie? Credeţi-mă, o biserică ce nu este zidită în smerenia inimii nu va fi păstrată de măreţia pietrei”, a spus ierarhul. „Nu doar arma lui Ştefan a salvat Moldova, ci şi viaţa sa spirituală. Curajul fără smerenie se transformă inevitabil în mândrie. Puterea fără milă se transformă în nedreptate, iar fără frică de Dumnezeu puterea se transformă în tiranie.” „Biserica l-a cinstit ca sfânt nu pentru că nu a greşit, ci pentru că a ştiut să se pocăiască, să se întoarcă la Dumnezeu şi să-şi pună viaţa în slujba lui Hristos”, a explicat Înaltpreasfinţia Sa. „Însă Sfântul Ştefan se ridică aici pentru a ne reaminti că viitorul nu se clădeşte prin frică, ci prin curajul întemeiat pe o credinţă vie.” Leagănul creştinătăţii este greu încercat Cu durere în suflet, Mitropolitul Efrem de Alep le-a vorbit credincioşilor despre „Biserica din Antiohia, martoră şi martiră”, conform cuvintelor Patriarhului Ioan al X-lea al Antiohiei: „Martoră a lui Hristos şi a apostolilor ale căror picioare au călcat pe pământul ei, şi mărturisitoare pentru că, tocmai din această cauză, a fost şi este persecutată”, a spus ierarhul. Înaltpreasfinţia Sa amintit şi de prezentul la fel de zbuciumat al eparhiei, marcat de războiul început în 2012, de răpirea fostului ei Arhiepiscop, Pavel, în 2013, de un cutremur distrugător în 2023 şi de o situaţie internă încă destul de incertă pentru creştini, ceea ce a condus la o emigraţie masivă. „Permiteţi-mi să vă transmit dragostea fraţilor voştri din Eparhia Alepului şi vă rog să vă rugaţi pentru ei şi să-i sprijiniţi, ca să rămână pe pământul sfinţeniei şi al istoriei”, a spus părintele mitropolit. Ierarhul a încheiat îndemnându-i pe credincioşi să urmeze modelele marilor înaintaşi, între care şi Sf. Ştefan cel Mare: „Datorită iubirii sale pentru popor, inimile oamenilor descurajaţi s-au umplut şi ele de dragoste”, a subliniat Mitropolitul Efrem de Alep. Sfânta Liturghie de hram a fost urmată de un program artistic şi o ceremonie militară în cinstea Sfântului Ştefan cel Mare şi a apropiatei împliniri a 560 de ani de la punerea pietrei de temelie a Mănăstirii Putna (10 iulie). Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 100, Ultimul acces: 2026-10-02 19:54:32
|
Timp total: 0.03s...
[]:1