393 de ani de la trecerea la Domnul a lui Miron Barnovschi: Primul domnitor martir al românilor[2026-07-02]de Alexandra PăvăloiSe împlinesc joi 393 de ani de la trecerea la Domnul a lui Miron Barnovschi, primul domnitor martir al Moldovei. Militar de carieră, viitorul voievod al Moldovei s-a născut în 1590 la Toporăuţi, în regiunea Cernăuţi, de pe teritoriul de astăzi al Ucrainei. A domnit de două ori în Moldova: în perioadele ianuarie 1626 – iulie 1629 şi aprilie-iulie 1633. Prima domnie a încheiat-o din proprie iniţiativă, pentru a nu pune biruri suplimentare asupra poporului, deoarece Înalta Poartă Otomană îi ceruse o creştere a tributului plătit anual. După ce poporul l-a reales domnitor, el a răspuns acestei chemări la slujire şi a mers la Constantinopol pentru a obţine recunoaşterea Înaltei Porţi. Acolo a fost însă arestat şi întemniţat la Edikule, apoi decapitat, la fel ca Sf. Voievod Martir Constantin Brâncoveanu peste mai mult de opt decenii. „În cei trei ani de conducător al Ţării Moldovei, Miron Barnovschi a mărturisit o credinţă puternică şi s-a dovedit a fi un om al lui Dumnezeu”, scrie stavrofora Maria Magdalena Gherghina, stareţa Mănăstirii Dragomirna în lucrarea „Miron Barnovschi – Voievod rugător şi ctitor jertfitor”, publicată la Editura Crimca a Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor. Ctitor al Mănăstirii Dragomirna Domnul Moldovei vodă Miron Movilă Barnovschi, mai bine zis „Bărnoveanu” după moşia sa Bărnova, se numără printre ctitorii Mănăstirii Dragomirna. Deşi începută de mitropolitul Anastasie Crimca, Barnovschi este cel care a finalizat aşezământul monastic. A ridicat în anul 1627 – după cum arată inscripţiile de deasupra turnului clopotniţei, zidul de dimensiuni mari cu puternicele turnuri din jurul mănăstirii din care cel din sud-vest se numeşte şi astăzi Barnovschi. „Şi domnea acest Barnovschi vodă cu mare fericire ţării, stând tot de-a cârmui cu chiverniseală ţara şi de a face lucruri dumnezeieşti. Mănăstirea Dragomirna o au săvârşit fiind urzită de Crimca Mitropolitul fiind aproape de târgul Sucevei”, a scris Miron Costin. Om al rugăciunii Cronicarul Miron Costin istorisea că domnitorul era un mare rugător: „era Barnovschi vodă – om cu frica lui Dumnezeu, de carele mărturisea Toma vornicul, fiind postelnic al doilea la dânsul, că-n multe nopţi l-au zărit la miezul nopţii îngenuncheat în faţa icoanei, la rugă cu mare osărdie”. La 2 iulie 1633 a fost decapitat, deoarece a refuzat ca, în faţa Sultanului Murad al IV-lea, să se lepede de ortodoxie şi să treacă la islam. În testamentul său, Barnovschi arată dorinţa să fie înmormântat la Dragomirna, însă ultima dorinţă fiindu-i refuzată. „Miron Barnovschi, personaj atât de asemănător prin zelul cultural şi prin tragicul sfârşit, ne împodobeşte acum doar cărţile de istorie, dar nădăjduim că în curând va împodobi şi sinaxarul Bisericii Ortodoxe Române”, scrie stavrofora Maria Magdalena Gherghina în lucrarea citată. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 65, Ultimul acces: 2026-10-01 06:27:03
|
Timp total: 0.07s...
[]:1