© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Hramul Mănăstirii Bârsana: Paraclisul aşezământului monahal a fost resfinţit după ample lucrări de restaurare[2026-07-01]de Mihail PătrăşcanuParaclisul Mănăstirii Bârsana a fost resfinţit marţi, cu prilejul sărbătorii „Soborul Sfinţilor 12 Apostoli”, hramul aşezământului monahal din judeţul Maramureş. Slujba a avut loc în urma restaurării picturii şi reorganizării Sfântului Altar. Cu acest prilej, lăcaşul de cult a primit un al doilea hram, închinat Sfântului Ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureş, care a slujit în vechea mănăstire de la Bârsana. Sfânta Liturghie a fost oficiată de Mitropolitul Andrei al Clujului, Maramureşului şi Sălajului, împreună cu Episcopii Iustin al Maramureşului şi Sătmarului, Benedict al Sălajului, Ieronim al Daciei Felix, Siluan al Ungariei, Timotei al Spaniei şi Portugaliei, Macarie al Europei de Nord; Episcopul vicar Samuel Bistriţeanul al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului şi Arhiereul vicar Timotei Sătmăreanul al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului. Oază de duhovnicie IPS Andrei a resfinţit paraclisul Mănăstirii Bârsana din jud. Maramureş împreună cu alţi opt ierarhi. Foto credit: Facebook / Episcopia Maramureşului şi Sătmarului Mitropolitul Andrei a evidenţiat rolul Mănăstirii Bârsana în viaţa duhovnicească a Maramureşului. „Nu numai că a fost reînfiinţată, ci modalitatea în care acest loc s-a transformat într-o oază de duhovnicie, într-o mănăstire extraordinar de bine pusă la punct. Şi cu cele spirituale şi cu cele materiale este în măsură să ne entuziasmeze pe toţi”. „Să dea Dumnezeu ca şi în viitor Mănăstirea Bârsana, locul unde şi-au desfăşurat activitatea vlădici sfinţi şi cu frică de Dumnezeu, să fie un centru de misiune, de spiritualitate, care să le ajute oamenilor din zonă şi unora mai de departe să se apropie de Dumnezeu şi de cele sfinte”, a subliniat Înaltpreasfinţia Sa. Mănăstire cu o istorie vastă PS Iustin împreună cu o fetiţă îmbrăcată în port tradiţional maramureşean. Foto credit: Facebook / Episcopia Maramureşului şi Sătmarului Episcopul Maramureşului şi Sătmarului a prezentat istoria Mănăstirii Bârsana şi importanţa ei pentru Ortodoxia maramureşeană: „Este o vatră monahală istorică străveche, fiind întemeiată de voievozii Balc şi Drag în secolul 14. Pe acest loc, s-a dezvoltat o mănăstire şi un aşezământ de cultură şi spiritualitate românească şi de tradiţie răsăriteană sau ortodoxă strămoşească”. Ierarhul a amintit că aşezământul a fost, vreme de aproximativ patru decenii, reşedinţa Episcopiei Maramureşului: „Cel puţin după 1700, reşedinţa episcopilor ortodocşi din Maramureş a fost aici. Mănăstirea a mai rezistat până în 1791, când a fost desfiinţată cu totul”. „Dăm slavă lui Dumnezeu pentru frumuseţea sărbătorii, pentru felul în care este împodobită incinta Mănăstirii, pentru portul pe care îl poartă, graiul pe care îl grăiesc şi tradiţiile pe care le păstrează maramureşenii cu sfinţii”, a mai spus Preasfinţia Sa. Un simbol al rezistenţei româneşti Mănăstirea Bârsana privită de sus. Foto credit: Facebook / Episcopia Maramureşului şi Sătmarului Preasfinţitul Părinte Ieronim, Episcopul Daciei Felix, a evidenţiat valoarea spirituală şi identitară a mănăstirii. „Maramureşul, zona istorică românească, încă polarizează, ba încă putem spune că polarizează mai mult decât oricând prin spiritualitatea sa originală prin manifestările în comunităţile monahale şi locale”. „Ne manifestăm bucuria pentru participarea la acest eveniment. Apreciem foarte mult mobilizarea preoţilor, credincioşilor pentru a fi alături de această mănăstire care este un simbol al rezistenţei româneşti în această zonă care a trecut prin perioade foarte turbulente”, a spus Episcopul Daciei Felix. 700 de ani de la prima atestare a comunei Bârsana Ierarhii slujitori au primit plachete din partea Primăriei Bârsana şi a obştii monahale. Foto credit: Facebook / Episcopia Maramureşului şi Sătmarului La finalul Sfintei Liturghii, reprezentanţii Primăriei Bârsana au oferit ierarhilor plachete aniversare dedicate împlinirii a 700 de ani de la prima atestare documentară a localităţii. Totodată, vrednicul de pomenire Arhiepiscop Justinian Chira a primit post-mortem titlul de Cetăţean de Onoare al comunei Bârsana. Din partea obştii monahale, ierarhii au primit câte o plachetă aniversară şi o machetă a bisericii mănăstirii. De asemenea, stavrofora Filofteia Oltean, stareţa aşezământului, a marcat împlinirea a 50 de ani de la intrarea în viaţa monahală, primind din partea obştii o icoană. Anul acesta se împlinesc 33 de ani de la reînfiinţarea Mănăstirii Bârsana, piatra de temelie fiind pusă în data de 30 iunie 1993 de vrednicul de pomenire Arhiepiscop Justinian Chira. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 83, Ultimul acces: 2026-09-29 02:28:49
|
Timp total: 0.04s...
[]:1
