© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.05s...
Papa Leon la Lampedusa: În faţa unei suferinţe imense, trebuie să reacţionăm radical[2026-07-04]foto: Vatican MediaPapa Leon al XIV-lea s-a deplasat pe insula Lampedusa, din sudul Italiei, pe 4 iulie 2026, marcându-şi vizita pastorală printr-o serie de gesturi profund simbolice, axate pe situaţia dificilă a migranţilor şi a refugiaţilor. La aterizarea, la ora 8:54 dimineaţa, pe insula mediteraneeană – care a fost destinaţia primei călătorii a Papei Francisc în afara Romei după alegerea sa în 2013 -, Sfântul Părinte a transmis, la rândul său, apropierea şi solidaritatea sa faţă de locuitorii insulei şi faţă de numeroşii migranţi care au trecut prin Lampedusa, precum şi faţă de cei care nu şi-au dus călătoria până la capăt. Sfântul Părinte a vizitat mai întâi cimitirul local, care include o secţiune destinată „musulmanilor şi catolicilor, tinerilor şi bătrânilor, negrilor şi albilor, toţi pierduţi pe mare în căutarea libertăţii”. Apoi s-a oprit la „Poarta către Europa”, o sculptură care simbolizează speranţa pentru cei care sosesc pe mare, înainte de a se întâlni cu o familie de migranţi la debarcaderul Favarolo, care a fost redenumit în onoarea Papei Francisc cu această ocazie. Apoi, Suveranul Pontif a celebrat Liturghia pe terenul de sport din Lampedusa. În omilia sa, Papa Leon a reflectat că astăzi Lampedusa şi insula vecină, Linosa, se află pe un drum la fel de periculos precum cel care ducea de la Ierusalim la Ierihon în parabola evanghelică a Bunului Samaritean. „Aici”, a spus el, „aţi văzut nu doar unul, ci mii de oameni căzuţi în mâinile tâlharilor care le-au luat tot ce aveau, i-au bătut cu brutalitate şi au plecat, lăsându-i pe jumătate morţi”. A deplâns faptul că marea a luat vieţile multor altora – „cei care nu au reuşit să ajungă la destinaţia mult dorită” – a căror prezenţă, a subliniat el, „ne provoacă nu mai puţin decât cea a celor care au ajuns pe ţărm având nevoie de îngrijire şi ajutor”. „Într-adevăr, înaintea oricărei consideraţii intelectuale sau convingeri ideologice”, a continuat el, „întâlnirea cu cei care zac în faţa noastră, lipsiţi de tot, ne cheamă să fim alături de ei”. Adresându-se locuitorilor din Lampedusa, Papa şi-a exprimat recunoştinţa pentru solidaritatea lor. „Am venit să vă mulţumesc, fraţi şi surori din Lampedusa, pentru solidaritatea pe care atât de mulţi dintre voi aţi arătat-o, pentru «miracolul compasiunii» care se petrece încă o dată.” „Vă mulţumesc, fraţi şi surori”, a continuat, „pentru că nimic nu este de la sine înţeles în gestul vostru de a veni în întâmpinarea celorlalţi; nimic nu se întâmplă automat.” Sfântul Părinte a spus că cei care se lasă atraşi în această dinamică a compasiunii şi a milostivirii încep să trăiască altfel, devin cetăţeni într-un mod nou şi lucrează altfel. În acest fel, a spus el, „civilizaţia iubirii” despre care au vorbit predecesorii săi – Sfinţii Papi Ioan al XXIII-lea, Paul al VI-lea şi Ioan Paul al II-lea – poate să se contureze cu adevărat. „Împreună cu un număr mare de profeţi şi martiri ai secolului trecut, ei au înţeles că numai milostivirea poate răspunde profunzimilor inimii omeneşti şi ororilor războiului, deschizând calea către un nou început.” „Acum, stând pe umerii acestor giganţi”, a continuat Pontiful, „am intrat într-un mileniu în care trebuie să dăm expresie spirituală, culturală, juridică, politică şi economică civilizaţiei iubirii”. Astfel, Papa Leon a lansat un apel din suflet. „Fie ca enormitatea suferinţei la care asistăm”, a spus el, „să ne ajute să înţelegem natura radicală a acestei chemări”. Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 96, Ultimul acces: 2026-09-28 17:57:53
|
Timp total: 0.05s...
[]:1
