Papa Leon: Dumnezeu vede potenţialul unui bine în noi

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.04s...

Ştiri şi Evenimente

Papa Leon: Dumnezeu vede potenţialul unui bine în noi

[2026-07-12]

foto: Vatican Media
Generozitatea lui Dumnezeu nu este naivă, a spus Papa Leon al XIV-lea astăzi, întâlnindu-se cu credincioşii şi pelerinii strânşi în Piazza della Libertŕ din Castel Gandolfo, pentru rugăciunea Îngerul Domnului. „El vede în noi potenţialul unui bine pe care, uneori, noi înşine am putea să nu-l recunoaştem. Din acest motiv, Domnul, care cunoaşte pământul inimilor noastre mai bine decât noi, nu încetează niciodată să creadă în noi – în ceea ce suntem şi în ceea ce putem deveni, zi de zi, dacă ne încredinţăm Lui cu credinţă.” Redăm alocuţiunea papală.

Dragi fraţi şi surori, o duminică frumoasă!
În liturgia de astăzi, evanghelistul Matei ne prezintă pilda semănătorului (cf. Matei 13,1-23), care descrie generozitatea şi încrederea cu care Dumnezeu îşi seamănă cuvântul în inimile noastre şi puterea Sa în noi. Însuşi Isus, Cuvântul întrupat, care şi-a dat viaţa pentru mântuirea noastră, este sămânţa pe care Tatăl continuă să o semene în întreaga lume, pentru ca, murind, să aducă mult rod (cf. Ioan 12,24). Este adevărat că, uneori, El găseşte în noi un pământ tare şi nepregătit, alteori un pământ distras, precum poteca bătătorită, pământul pietros sau tufişurile spinoase. Totuşi, există şi momente în care găseşte un pământ receptiv şi fertil, iar atunci se declanşează minuni ale iubirii care au puterea de a transforma totul – aşa cum, fără îndoială, am experimentat noi înşine în propriile noastre vieţi. Din acest motiv, Tatăl nu încetează niciodată să semene, pentru că ştie că puterea iubirii Sale este mai puternică decât slăbiciunea noastră (cf. 2Corinteni 12,9-10).
Referindu-se la „sămânţa” cuvântului lui Dumnezeu, Sfântul Ioan Gură de Aur întreabă: „Cum ar putea fi rezonabil să semeni printre spini, pe pământ pietros sau pe cărare? În cazul seminţelor şi al pământului, nu ar fi rezonabil; dar în cazul sufletelor şi al învăţăturii, este cu totul lăudabil” (Omilii la Evanghelia după Matei, 44,5), deoarece în mâinile lui Dumnezeu este posibil ca „pământul pietros să se transforme în sol fertil; ca poteca să nu mai fie călcată în picioare sau expusă tuturor trecătorilor, ci să devină pământ roditor; şi ca spinii să fie îndepărtaţi, iar sămânţa să se bucure de siguranţă deplină” (ibid.).
Generozitatea lui Dumnezeu faţă de noi nu este naivă, ci înţeleaptă. El vede în noi potenţialul unui bine pe care, uneori, noi înşine am putea să nu-l recunoaştem. Din acest motiv, Domnul, care cunoaşte pământul inimilor noastre mai bine decât noi, nu încetează niciodată să creadă în noi – în ceea ce suntem şi în ceea ce putem deveni, zi de zi, dacă ne încredinţăm Lui cu credinţă. Astfel, din generozitatea şi încrederea cu care este semănată sămânţa, precum şi din umilinţa şi deschiderea cu care este primită, roadele Duhului Sfânt cresc în noi şi se răspândesc. Sfântul Paul ne învaţă că acestea sunt „iubirea, bucuria, pacea, îndelunga-răbdare, bunătatea, bunăvoinţa, fidelitatea” (Galateni 5,22). Cât de mult are nevoie lumea noastră de aceste roade: să fie umplută de ele şi transformată de ele!
Să ne hotărâm, aşadar, mai ales în aceste zile de vară şi de vacanţă, să facem loc ascultării, citirii şi meditării asupra cuvântului lui Dumnezeu, cultivând astfel – alături de odihnă şi recreere sănătoasă – momente semnificative de tăcere şi rugăciune. În acest fel, ne vom întoarce la activităţile noastre obişnuite reînnoiţi trupeşte şi sufleteşte, gata să vestim Vestea Bună a Evangheliei şi tot mai capabili să contribuim la creşterea Împărăţiei lui Dumnezeu. Fie ca Maria, Regina Apostolilor şi Steaua Evanghelizării, să ne ajute.
După Angelus, Sfântul Părinte a spus următoarele:
Dragi fraţi şi surori,
Îi salut pe locuitorii acestui frumos oraş, Castel Gandolfo, unde mă odihnesc câteva zile, şi vă urez bun venit cu bucurie tuturor, pelerini din toate colţurile lumii! Din păcate, vânturile războiului suflă din nou în Orientul Mijlociu, în Ucraina şi în multe alte părţi ale lumii, semănând violenţă, teroare şi moarte, şi afectând din nou mulţi oameni nevinovaţi. Să nu permitem acestor vânturi să stingă flacăra speranţei şi a păcii, chiar şi atunci când pare fragilă şi pâlpâitoare. Îmi reînnoiesc speranţa că vom persevera pe calea dialogului, a întâlnirii şi a diplomaţiei. Aceasta este singura cale capabilă să conducă la o pace dreaptă şi durabilă, în care popoarele să poată trăi în reconciliere, securitate reciprocă şi respect pentru demnitatea fiecărei persoane.
Astăzi este „Duminica Mării”. Gândurile mele se îndreaptă către toţi marinarii, pescarii şi lucrătorii portuari din întreaga lume care, deşi marcaţi de despărţirea de cei dragi şi, uneori, de teama conflictelor care au loc pe mări, susţin comerţul şi viaţa multor popoare prin munca lor răbdătoare şi tăcută. În fine, îmi îndrept rugăciunile către numeroşii credincioşi polonezi adunaţi pentru pelerinajul anual cu icoana de la Jasna Góra, pentru ca, în calitate de „discipoli misionari”, să fie martori plini de bucurie ai Evangheliei.

Sursa: www.Catholica.ro

Contor Accesări: 150, Ultimul acces: 2026-09-29 15:15:56

Timp total: 0.05s...

[]:1