Ziua Victimelor Deportării în Timpul Regimului Comunist: Se împlinesc 75 de ani de la strămutările forţate în Bărăgan

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Ziua Victimelor Deportării în Timpul Regimului Comunist: Se împlinesc 75 de ani de la strămutările forţate în Bărăgan

[2026-06-18]

de Cristian Damian

Ziua Victimelor Deportării în Timpul Regimului Comunist este marcată anual în data de 18 iunie. Anul acesta se împlinesc 75 de ani de la deportările forţate în Bărăgan.
Instituită prin Legea nr. 125/2020, această zi aduce în atenţie suferinţele zecilor de mii de români care au fost deportaţi de regimul comunist, cea mai amplă astfel de acţiune având loc în vara anului 1951.
Context istoric
În situaţia deteriorării relaţiilor dintre România şi Iugoslavia, după ruptura dintre Iosip Broz Tito şi Uniunea Sovietică, conducerea comunistă de la Bucureşti a considerat populaţia din zona de frontieră de sud-vest drept un potenţial pericol pentru securitatea statului.
În baza unor hotărâri şi decizii secrete emise în anul 1951, autorităţile au dispus evacuarea populaţiei de pe o fâşie de aproximativ 25 de kilometri de-a lungul graniţei cu Iugoslavia. Măsura a afectat 203 localităţi din actualele judeţe Timiş, Caraş-Severin şi Mehedinţi, potrivit Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc.
În noaptea de 17 spre 18 iunie 1951, imediat după sărbătoarea Rusaliilor, aproximativ 20.000 de militari, grăniceri, securişti, miliţieni şi pompieri au participat la operaţiunea de strămutare. Oamenii au fost treziţi în miez de noapte şi obligaţi să-şi părăsească locuinţele în doar câteva ore.
Aproape 44.000 de persoane – români, germani, sârbi, basarabeni, bucovineni, macedoneni şi membri ai altor comunităţi etnice – au fost îmbarcate în vagoane de marfă şi transportate spre Câmpia Bărăganului. Printre ei se aflau copii, bătrâni, femei însărcinate şi persoane bolnave.
Viaţa în exilul din Bărăgan
Ajunşi în Bărăgan după călătorii care au durat uneori până la două săptămâni, deportaţii au fost lăsaţi în câmp deschis. În regiunile Ialomiţa şi Galaţi au luat naştere 18 localităţi noi, întemeiate de deportaţi.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a subliniat, în mesajul transmis la premiera filmului Vocile Bărăganului. Deportarea din 1951, organizată de Administraţia Prezidenţială la Palatul Cotroceni, situaţia dificilă prin care au trecut victimele deportării.
„Ajunşi în Bărăgan, au fost obligaţi să-şi construiască propriile case şi sate şi să muncească în gospodăriile agricole de stat din regiune, plătiţi cu sume modice şi controlaţi periodic de autorităţile de stat. Coeziunea familiei le-a dat puterea să înfrunte cu stoicism vicisitudinile istoriei şi geografiei şi să supravieţuiască”, a transmis Preafericirea Sa.
Pe lângă locuinţe, aceştia au ridicat şcoli, dispensare, magazine şi alte clădiri necesare vieţii comunitare. Localităţile se aflau însă sub strict control al Miliţiei, iar părăsirea lor fără aprobare era pedepsită cu închisoarea.
Începând din 1952, persoanele apte de muncă au fost obligate să lucreze în gospodăriile agricole colective şi în întreprinderile agricole de stat din zonă, fiind remunerate modest şi supravegheate constant. Condiţiile grele de trai, lipsa asistenţei medicale adecvate, munca istovitoare şi condiţiile climatice dure au provocat moartea a peste 1.600 de persoane.
Întoarcerea acasă şi memoria unei tragedii
În decembrie 1955, autorităţile comuniste au decis ridicarea restricţiilor pentru majoritatea persoanelor deportate din zona frontierei de vest. În anul următor, cei mai mulţi au putut reveni în localităţile de origine. Întoarcerea nu a însemnat însă şi recuperarea bunurilor pierdute.
După eliberarea deportaţilor, o parte dintre aşezările din Bărăgan au continuat să fie folosite ca locuri de domiciliu obligatoriu pentru foşti deţinuţi politici consideraţi de regim insuficient „reeducaţi”. Aceştia erau obligaţi să rămână în zonă pentru perioade cuprinse între şase luni şi cinci ani. Autorităţile comuniste au declarat ilegală deportarea cetăţenilor români în anul 1967.
După graţierea generală din 1964, majoritatea satelor întemeiate de deportaţi au fost desfiinţate şi nivelate. Au supravieţuit doar câteva dintre aceste aşezări, precum Fundata şi Dâlga.
Din 2021, prin instituirea Zilei Victimelor Deportării în Timpul Regimului Comunist, statul român comemorează memoria celor care au suferit una dintre cele mai ample şi dureroase forme de represiune din perioada comunistă.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 93, Ultimul acces: 2026-10-02 08:17:04

Timp total: 0.03s...

[]:1