Patriarhul Daniel: Să trăim ca oameni duhovniceşti liberi care caută mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Patriarhul Daniel: Să trăim ca oameni duhovniceşti liberi care caută mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu

[2026-06-21]

de Cristian Damian

„Să trăim ca oameni duhovniceşti liberi care caută mai întâi Împărăţia iubirii lui Dumnezeu prin rugăciune şi prin fapte bune”, a îndemnat duminică Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la Paraclisul istoric „Sf. M. Mc. Gheorghe” al Reşedinţei Patriarhale.
Preafericirea Sa a explicat că preocuparea principală a omului trebuie să fie dobândirea Împărăţiei lui Dumnezeu şi cultivarea comuniunii cu El.
„Sfânta Evanghelie nu îndeamnă pe oameni să fie leneşi, ci le spune să caute mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui, adică viaţa duhovnicească, iar bunurile materiale se vor adăuga apoi”.
Patriarhul României a explicat că există o diferenţă esenţială între grija firească pentru cele necesare vieţii şi îngrijorarea care ajunge să domine existenţa omului: „Nu trebuie să paralizeze viaţa noastră spirituală printr-o preocupare obsesivă de bunuri materiale trecătoare”.
„Grijile privind mâncarea, băutura şi îmbrăcămintea nu trebuie să înrobească viaţa omului, adică să nu devină îngrijorare sau tiranie asupra sufletului”.
Mintea luminată de lucrarea lui Dumnezeu
Referindu-se la cuvintele Evangheliei, „Luminătorul trupului este ochiul”, Părintele Patriarh Daniel a explicat că Sfinţii Părinţi au interpretat ochiul ca fiind mintea sau discernământul omului.
„Dacă omul are minte înţeleaptă şi conştiinţă curată, viaţa lui se umple de lumină. Însă, dacă mintea şi discernământul omului sunt întunecate de patimi egoiste şi de gânduri necurate, atunci viaţa omului pe pământ devine o existenţă întunecată”.
„Mintea sau conştiinţa, ca ochi sufletesc, e aproape de Dumnezeu când Îl iubim pe El mai mult decât iubim bunurile materiale, limitate şi trecătoare. Cu alte cuvinte, Domnul Iisus Hristos ne îndeamnă să avem mai întâi grijă de sufletul nemuritor pentru dobândirea vieţii veşnice”, a adăugat Preafericirea Sa.
Patriarhul României a evidenţiat şi importanţa încrederii în providenţa divină, arătând că iubirea lui Dumnezeu faţă de întreaga creaţie trebuie să fie pentru om un izvor de pace şi speranţă.
„Mai întâi de toate trebuie să căutăm iubirea milostivă a lui Dumnezeu, care se vede chiar şi în purtarea Lui de grijă faţă de păsările cerului şi crinii câmpului”.
Scopul vieţii creştine
Părintele Patriarh Daniel a explicat semnificaţia profundă a Împărăţiei lui Dumnezeu, pe care oamenii sunt chemaţi să o caute neîncetat: „Înseamnă a ne hrăni mai întâi cu daruri spirituale”.
„Îmbrăcămintea trupului este una trecătoare, dar îmbrăcarea sufletului şi a trupului cu lumina virtuţilor, precum smerenia şi pocăinţa, înţelepciunea şi blândeţea, bunătatea şi milostenia, curăţia şi sinceritatea, reprezintă frumuseţi şi lumini netrecătoare ale omului”.
Patriarhul României a arătat că această hrană duhovnicească este oferită prin Sfânta Scriptură, rugăciune şi mai ales prin participarea la Sfintele Taine ale Bisericii.
„Hrănirea spirituală a sufletului, cu harul iubirii lui Dumnezeu prin rugăciune, este mai de preţ decât orice acumulare materială”.
„Pregustarea păcii, a bucuriei şi a luminii din Împărăţia Preasfintei Treimi se trăieşte în Biserică pentru că Biserica este plină de prezenţa harică a Preasfintei Treimi în toate lucrările ei sfinte”, a mai spus Preafericirea Sa.
Duminica Sfinţilor Athoniţi
În partea finală a predicii, Părintele Patriarh Daniel a amintit că în această duminică Biserica face prima pomenirea Sfinţilor Părinţi Athoniţi, sărbătoare dedicată tuturor celor care au vieţuit în Sfântul Munte Athos.
Preafericirea Sa a evidenţiat contribuţia monahilor români la spiritualitatea athonită, arătând că în rândul acestora se află ierarhi, precum şi numeroşi cuvioşi care au dus o viaţă de rugăciune şi nevoinţă în Athos.
Patriarhul României a subliniat că aceşti părinţi duhovniceşti „au cunoscut tradiţia athonită şi au învăţat de la sfinţii părinţi nevoitori de acolo”, iar după întoarcerea în ţară „au păstrat tradiţia isihastă şi au fost vrednici slujitori ai Ortodoxiei româneşti”.
Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a amintit numele unor sfinţi români legaţi de Muntele Athos, între care Sfântul Cuvios Nicodim de la Tismana, Sfântul Cuvios Paisie de la Neamţ, Sfântul Cuvios Antipa de la Calapodeşti, Sfântul Cuvios Dionisie de la Colciu şi Sfântul Cuvios Petroniu de la Prodromu.
„Ne rugăm tuturor Sfinţilor Părinţi Athoniţi să ne dăruiască credinţă puternică pentru rugăciuni şi viaţă duhovnicească adâncă şi să ne ajute să fim şi noi mărturisitori ai iubirii Preasfintei Treimi spre mântuirea noastră şi bucuria Bisericii”, a încheiat Părintele Patriarh Daniel.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 120, Ultimul acces: 2026-09-30 15:58:20

Timp total: 0.04s...

[]:1