© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Senatul României aniversează 162 de ani de la înfiinţare: Un ierarh, primul preşedinte al instituţiei[2026-06-17]de Cristian DamianSenatul României aniversează marţi 162 de ani de la înfiinţare. În fruntea noii instituţii a fost ales atunci Mitropolitul Nifon Rusailă al Ungrovlahiei, devenit ulterior primul Mitropolit Primat al României. Camera superioară a Parlamentului a fost creată în anul 1864, la iniţiativa domnitorului Alexandru Ioan Cuza, prin „Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris”, se precizează pe site-ul Senatului României. Noul organism legislativ a funcţionat, încă de la început, ca un factor de echilibru între puterile statului, având inclusiv atribuţii privind controlul constituţionalităţii legilor. Primul Senat al României era alcătuit din membri de drept şi membri numiţi de domnitor. Prezenţa întâistătătorului Bisericii în conducerea Senatului reflecta rolul important pe care instituţia eclezială îl avea în viaţa publică a statului român aflat în plin proces de modernizare. Rol important în istoria naţională Prin Constituţia din 1866, întemeiată pe principii democratice considerate avansate pentru acea vreme, Senatul a devenit un organism ales pe bază de vot cenzitar. Din fiecare judeţ erau desemnaţi câte doi senatori pentru un mandat de opt ani, iar universităţile din Bucureşti şi Iaşi aveau dreptul să îşi aleagă propriii reprezentanţi. Sistemul parlamentar bicameral a contribuit la integrarea României în rândul statelor democratice europene şi a susţinut procesul de modernizare politică, economică şi culturală desfăşurat în perioada monarhiei constituţionale. Senatul a avut un rol important în adoptarea unor decizii majore pentru destinul ţării. Instituţia a participat la consacrarea Independenţei de stat a României din 1877 şi la adoptarea unor acte legislative care au accelerat dezvoltarea statului modern. După Marea Unire din 1918, Senatul a contribuit la integrarea noilor provincii în cadrul statului naţional unitar român şi la elaborarea legislaţiei necesare reorganizării administraţiei şi vieţii publice. Constituţia din 1923 a introdus votul universal şi a deschis o nouă etapă în evoluţia vieţii parlamentare româneşti. În perioada interbelică, Senatul a dezbătut şi adoptat legi privind reforma agrară, reorganizarea administrativă, sistemul fiscal, asistenţa socială, dezvoltarea economiei şi întărirea instituţiilor statului. Desfiinţat de regimul comunist Activitatea Senatului a fost afectată de transformările politice din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. După instaurarea regimului de dictatură regală, atribuţiile Parlamentului au fost limitate, iar în toamna anului 1940 activitatea Senatului şi a Adunării Deputaţilor a fost suspendată. După 23 august 1944, în contextul creşterii influenţei sovietice şi al instalării regimului comunist, Senatul a fost desfiinţat printr-un decret emis în iulie 1946. Parlamentul a fost reorganizat într-un singur corp legislativ, iar ulterior a fost înlocuit de Marea Adunare Naţională. Constituţiile comuniste din 1948, 1952 şi 1965 au menţinut un sistem politic în care pluralismul şi separaţia puterilor în stat au fost eliminate, iar instituţiile reprezentative au fost subordonate partidului unic. Revoluţia din decembrie 1989 a făcut posibilă revenirea la tradiţiile democratice şi parlamentare ale României. În primăvara anului 1990, Senatul a fost reînfiinţat ca instituţie reprezentativă şi legislativă. Alegerile din 20 mai 1990 au marcat revenirea la un Parlament ales liber, iar noua Constituţie adoptată în 1991 a consacrat funcţionarea sistemului bicameral. În prezent, Senatul continuă tradiţia începută în 1864, fiind una dintre instituţiile fundamentale ale statului român. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 112, Ultimul acces: 2026-10-02 08:18:10
|
Timp total: 0.04s...
[]:1
