PS Antonie s-a rugat pentru victimele deportărilor într-un vagon cu exponate şi mărturii despre tragedia lor

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

PS Antonie s-a rugat pentru victimele deportărilor într-un vagon cu exponate şi mărturii despre tragedia lor

[2026-06-15]

de Ştefana Totorcea

Un sobor de clerici condus de Preasfinţitul Părinte Antonie, Episcop de Bălţi, a oficiat vinerea trecută o slujbă în memoria zecilor de mii de basarabeni şi nord-bucovineni deportaţi de ocupanţii sovietici în perioada 1941-1951. Evenimentul a marcat 85 de ani de la începutul primului val de deportări.
Din cauza condiţiilor meteo, rugăciunea a fost oficiată într-un vagon de marfă din Gara Bălţi, care găzduieşte exponate şi mărturii despre tragedia victimelor, similar vagoanelor în care au fost urcaţi zeci de mii de români băştinaşi – inclusiv femei şi copii, cu destinaţia Siberia sau Kazahstan.
„Vagonul Durerii” face parte dintr-o expoziţie itinerantă care a ajuns şi în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău în anii trecuţi.
La eveniment au luat cuvântul reprezentanţi ai autorităţilor şi ai societăţii civile, precum şi descendenţi ai deportaţilor şi persoane care au cunoscut direct drama acestor familii.
Ierarhul a subliniat importanţa păstrării memoriei
Preasfinţitul Părinte Antonie a subliniat importanţa rugăciunii şi a asumării adevărului istoric, arătând că memoria victimelor deportărilor reprezintă o parte esenţială a conştiinţei naţionale româneşti.
Suferinţele îndurate de basarabeni în anii ocupaţiei sovietice nu trebuie uitate, iar generaţiile tinere au nevoie să cunoască aceste pagini dramatice ale trecutului pentru a înţelege preţul libertăţii şi al demnităţii umane, a subliniat ierarhul.
„Scopul a fost de a nimici duhul naţional şi de a aduce aici alte persoane, cu alte gândiri, cu alte opinii”, a explicat, pentru Nord News, Nicolae Uncuţă, vicepreşedintele Asociaţiei Republicane a Victimelor Represiunilor Politice din Republica Moldova.
„Acum li se spune că pe vremea sovietică era foarte bine. Există lideri de partid care le spun oamenilor astfel de prostii. Iar oamenii sunt induşi în eroare. Mulţi nici măcar nu ştiu, aşa că trebuie să le povestim noi înşine despre asta. Tatăl meu nu mi-a povestit aproape nimic. Dar am auzit câte ceva de la mama. Lui îi era frică”, a declarat Pentelie Nistor, descendent al unei familii deportate.
Manifestările comemorative au început în seara anterioară, când au fost aprinse lumânări în apropierea Monumentului Victimelor Regimului Totalitar Comunist de la Gara din Bălţi.
Trei valuri de deportări
Primul val al deportărilor, declanşat în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, a vizat în special elita intelectuală, administrativă şi spirituală a Basarabiei. În anii care au urmat, autorităţile sovietice au organizat alte două valuri de deportări, în iulie 1949 şi martie-aprilie 1951.
Românii au fost naţionalitatea cu cei mai numeroşi deportaţi: peste 70.000 de persoane considerate indezirabile de regimul sovietic, deşi nu avuseseră activitate politică sau infracţională, ba dimpotrivă, mulţi erau gospodari fruntaşi în comunităţile lor.
Mărturii de la victimele deportărilor
Cărţi-mărturie despre deportarea românilor din Basarabia şi Bucovina de Nord:
Ion Moraru, „Pustiirea. Treptele infernului. Fata cu miros de busuioc”, Editura Nicodim Caligraful, 2018, Mănăstirea Putna (descărcabilă integral online);
„20 de ani în Siberia” de Aniţa Nandriş-Cudla se poate cumpăra de aici;
Cărţile din colecţia „Destin bucovinean”, Editura Nicodim Caligraful, Mănăstirea Putna (descărcabilă integral online).

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 88, Ultimul acces: 2026-10-02 08:17:50

Timp total: 0.03s...

[]:1