© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Cardinalul Grech: Sinodul este un semn al ascultării pline de blândeţe[2026-06-27]foto: Vatican MediaMăreţia ascultării rezidă în modestia ei – în smerenia dialogului, în contrast cu o geopolitică ce este obişnuită, aproape resemnată, cu războiul şi coerciţia economică. Aceasta este învăţătura pe care Sinodul a oferit-o şi continuă să o ofere Bisericii, intrând acum într-o fază de punere în aplicare ce nu vizează doar aplicarea deciziilor, ci şi permiterea maturizării în viaţa comunităţilor a perspectivelor dobândite de-a lungul călătoriei. La rândul lor, aceste comunităţi sunt chemate să facă un pas mai departe, extinzând dialogul şi angajându-se în relaţii cu Bisericile din întreaga lume. Cardinalul Mario Grech, secretarul general al Sinodului, a împărtăşit aceste reflecţii în introducerea sa la cea de-a patra sesiune a Consistoriului extraordinar, care a avut loc în această după-amiază, 27 iunie 2026. Aşteptări privind Sinodul În discursul său, Cardinalul maltez a reamintit că, atunci când Sinodul despre sinodalitate a început în 2021, „puţini şi-ar fi imaginat amploarea implicării pe care o va genera”. Diferite realităţi din cadrul Bisericii au participat, în unele cazuri pentru prima dată, la „momente de ascultare şi discernământ eclezial”, urmând căi diferite, confruntându-se cu oboseală şi împotrivire, dar recunoscând în mod universal dorinţa de „a merge împreună, valorificând darurile şi responsabilitatea tuturor”. Faza de implementare Experienţa sinodală, a continuat Cardinalul Grech, a fost susţinută în mod semnificativ de metoda conversaţiei în Duhul Sfânt. Această conştientizare s-a maturizat şi a ajutat la înţelegerea „diferenţei substanţiale dintre conversaţia spirituală tematică şi o conversaţie în Duhul – adică, în cadrul comunicării şi al dăruirii reciproce a Domnului Înviat între noi, ca lucrare a Duhului”. Faza de implementare, aflată acum în desfăşurare, va permite Bisericilor să facă schimb de daruri şi experienţe, extinzând „sentimentul de apartenenţă la unicul Popor al lui Dumnezeu”. Acesta nu este însă un proces imediat, întrucât fiecare cultură primeşte şi interpretează perspectivele care au apărut în conformitate cu propriile sale ritmuri şi moduri – „în culturi, instituţii, practici pastorale şi relaţii ecleziale”. Extinderea dialogului Pentru a însoţi acest proces, Secretariatul General al Sinodului a trasat un parcurs care duce la Adunarea eclezială programată pentru octombrie 2028. Scopul este de a transpune progresiv în viaţa comunităţilor perspectivele dezvoltate pe parcursul călătoriei sinodale, favorizând în acelaşi timp un schimb din ce în ce mai intens între realităţi îndepărtate din punct de vedere geografic şi cultural. În acest proces, a subliniat Cardinalul, slujirea Episcopului rămâne fundamentală în promovarea participării întregului Popor al lui Dumnezeu. Alături de el lucrează echipe sinodale, organisme participative, slujitori hirotoniţi, persoane consacrate, asociaţii, mişcări, instituţii de învăţământ, familii, tineri şi comunităţi locale. Cele patru verbe ale parcursului Procesul de implementare este structurat în mai multe etape, marcate de patru verbe. În primul rând, „a-şi aminti”, ajutând comunităţile să trăiască „o dinamică a schimbului între Biserici care hrăneşte comuniunea şi susţine misiunea”, nu prin repetarea fazei iniţiale de ascultare, ci prin primirea a ceea ce a reieşit deja. Apoi „a interpreta”, pentru a desluşi dinamica şi tensiunile comune; „a orienta”, deschizând Biserica către noi perspective; şi, în final, „a celebra”, readucând parcursul întreprins la ţelul unităţii. Legătura dintre Sinod şi Consistoriu Potrivit Cardinalului Grech, punctul de legătură dintre experienţa Consistoriului şi parcursul sinodal constă în faptul că adunarea Cardinalilor nu are loc „în afara unei spiritualităţi ecleziale maturizate, amplu sinodală”. Prezenţa Duhului Sfânt revelează astfel „două dimensiuni operative ale aceleiaşi comuniuni”: pe de o parte Consistoriul, chemat să fie o „amintire vie a comuniunii colegiale pe care Învăţătorul a dăruit-o primilor Săi discipoli ca stil relaţional de guvernare”; pe de altă parte, adunările sinodale, amintirea vie a acelei comuniuni fraterne şi teologice care face ca fiecare Biserică locală „să participe sacramental la darul mântuirii”, chemată acum la un discernământ şi o mărturie reînnoite. A asculta şi a discerne împreună Cardinalul a încheiat adresându-se direct colegilor săi Cardinali. Unii conduc Biserici locale chemate să trăiască această fază de punere în practică, în timp ce alţii slujesc Biserica universală prin intermediul Dicasterelor Curiei Romane. Toţi, însă, împărtăşesc „responsabilitatea de a păzi comuniunea eclezială şi de a susţine misiunea Bisericii”. De aceea, contribuţia Colegiului Cardinalilor la faza de punere în aplicare a Sinodului va fi „deosebit de importantă”. Într-o lume marcată de transformări profunde şi de provocări din ce în ce mai complexe, sinodalitatea apare astfel ca o „resursă misionară”, capabilă să ajute comunitatea eclezială să asculte întrebările umanităţii şi să discearnă împreună paşii care trebuie făcuţi. Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 117, Ultimul acces: 2026-10-02 21:16:26
|
Timp total: 0.03s...
[]:1
