Papa Leon: Conflictele sunt „hrănite” mai mare uşurinţă decât sunt hrăniţi oamenii

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Papa Leon: Conflictele sunt „hrănite” mai mare uşurinţă decât sunt hrăniţi oamenii

[2026-06-22]

foto: Vatican Media
„Împreună, ne revine sarcina urgentă de a face faţă foamei şi malnutriţiei, abordând totodată cauzele structurale profunde care le întreţin. Pentru a îndeplini această sarcină în mod eficient, trebuie să examinăm provocările cu care ne confruntăm, cauzele lor profunde şi căile spre soluţii durabile.” Papa Leon al XIV-lea a afirmat aceasta luni, în discursul adresat consiliului executiv al Programului Alimentar Mondial (PAM) al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), la sediul instituţiei din Roma.

În cuvântul său, Sfântul Părinte a subliniat că multilateralismul este esenţial şi că nevoile de bază – precum apa, hrana şi îngrijirea medicală – nu pot fi subordonate intereselor geopolitice. A mulţumit instituţiei interguvernamentale pentru dedicarea sa în salvarea de vieţi în situaţii de urgenţă şi în furnizarea de asistenţă alimentară în contextul conflictelor şi al dezastrelor naturale, remarcând că angajamentul instituţiei rezonează profund cu misiunea Bisericii Catolice de a apăra demnitatea umană şi de a promova fraternitatea, înrădăcinate în chemarea Evangheliei de a ne iubi aproapele.
Astăzi, a observat el, crizele au evoluat de la evenimente izolate la realităţi persistente, marcate de conflicte prelungite, insecuritate alimentară cronică, volatilitate economică şi vulnerabilităţi climatice tot mai accentuate. Această realitate, a remarcat el, ridică o întrebare fundamentală: „ce configuraţie a ordinii globale este capabilă să producă, să reproducă şi, uneori, să normalizeze astfel de condiţii?” Problema nu se mai limitează la modul de intervenţie, ci „se extinde la înţelegerea motivului pentru care sistemul produce în mod constant chiar problemele pe care este apoi obligat să le corecteze.”
Pontiful a deplâns faptul că ordinea internaţională a devenit tot mai fragmentată, ca urmare, în parte, a crizei sistemului multilateral, observând că statele şi-au alocat în măsură crescândă resursele pentru securitatea naţională, creşterea economică şi stabilitatea internă, ignorând legătura strânsă dintre aceste aspecte şi cooperarea multilaterală. Această tendinţă, a remarcat Sfântul Părinte, revelează un paradox izbitor, în care „o capacitate productivă globală fără precedent coexistă cu zone în expansiune de vulnerabilitate extremă.” „Tocmai în decalajul dintre recunoaşterea de principiu şi prioritizarea în practică”, a continuat el, „asistăm la birocratizarea progresivă a solidarităţii, alături de mercantilizarea tăcută a vieţii umane.” Pe de o parte, a spus el, acţiunea umanitară este tot mai împovărată de proceduri birocratice care pot întârzia asistenţa acordată celor aflaţi în nevoie; pe de altă parte, accesul la bunurile esenţiale, inclusiv la hrană, este prea des influenţat de considerente economice sau strategice.
Drept urmare, a deplâns el, cei care nu generează o valoare cuantificabilă riscă să devină invizibili. „Această dublă dinamică creează o gravă provocare etică: persoana umană nu mai este plasată în mod consecvent în centrul acţiunii internaţionale.” În acest context, Papa Leon a spus că este important să recunoaştem, după cum subliniase Papa Francisc, „că, în timp ce formele de ajutor şi proiectele de dezvoltare sunt blocate de decizii politice complexe şi de neînţeles, de viziuni ideologice distorsionate şi de bariere vamale de nepătruns, armamentul nu se confruntă cu astfel de obstacole.” „De fapt”, a spus Sfântul Părinte, „conflictele sunt «hrănite» cu mai mare uşurinţă decât sunt hrăniţi oamenii. Această realitate reflectă nu doar deficienţe operaţionale, ci şi un dezechilibru fundamental al priorităţilor politice şi morale.”
Pontiful a amintit că urmările se extind cu mult dincolo de cei afectaţi direct. Mai mult decât o preocupare umanitară, foamea, a spus el, erodează coeziunea socială, amplifică riscul de conflict şi alimentează migraţia forţată. Din această perspectivă, a subliniat că acţiunea umanitară nu este exterioară ordinii internaţionale şi a evidenţiat responsabilitatea comunităţii globale de a consolida solidaritatea, de a rezista excluderii şi de a recunoaşte demnitatea înnăscută, dată de Dumnezeu fiecărei persoane. „Dincolo de gestionarea crizelor, instituţiile internaţionale întruchipează un principiu al responsabilităţii comune şi afirmă că comunitatea internaţională este unită prin grija faţă de cei mai vulnerabili.” În acest sens, a afirmat el, „Programul Alimentar Mondial este mai mult decât un actor politic, economic sau tehnic; este o expresie concretă a solidarităţii internaţionale. Într-adevăr, acolo unde instituţiile naţionale se retrag şi reţelele comunitare se dezintegrează, prezenţa sa ajută la prevenirea deteriorării crizelor umanitare până la un colaps ireversibil.”
Din acest motiv, a subliniat că un angajament reînnoit faţă de cooperarea multilaterală este esenţial. „Doresc să fac apel la guvernele şi popoarele lumii”, a spus el, „să-şi reînnoiască şi să-şi consolideze angajamentul, să sporească resursele dedicate combaterii foamei şi a cauzelor sale profunde şi să înlăture obstacolele care împiedică ajutorul să ajungă la cei aflaţi în nevoie. Totodată, un astfel de sprijin ar trebui să consolideze şi implicarea Bisericii şi a societăţii civile. Întărirea capacităţilor tuturor acestor actori împreună va multiplica eficienţa noastră colectivă în lupta împotriva foamei.” Punerea în practică a acestui apel, a insistat el, necesită în mod eficient reducerea birocraţiei inutile, astfel încât transparenţa şi responsabilitatea să slujească oamenii, mai degrabă decât să împiedice asistenţa. În situaţiile în care guvernele nu exercită un control teritorial efectiv sau accesul umanitar este restricţionat, a adăugat el, partenerii locali de încredere devin indispensabili.
Remarcând că Biserica Catolică – prin parohii, Dieceze, organizaţii Caritas şi alte iniţiative ale comunităţilor de credinţă – ajunge adesea la populaţiile vulnerabile din zone inaccesibile actorilor internaţionali, Papa a încurajat Programul Alimentar Mondial şi partenerii săi să continue să sprijine aceste eforturi. A subliniat că satisfacerea nevoilor alimentare nu doar ameliorează suferinţa, ci abordează şi cauzele profunde ale instabilităţii geopolitice, căci „securitatea alimentară este o componentă esenţială a securităţii globale şi integrale”. În acest sens, a lăudat extinderea activităţii Programului Alimentar Mondial dincolo de operaţiunile de răspuns la urgenţe, spre iniţiative pe termen lung, precum programele care asigură mese elevilor din şcoli.
Înainte de a-şi încheia discursul, Sfântul Părinte a lansat un avertisment sever. „Ceea ce este în joc”, a spus el, „nu este doar eficienţa unei agenţii, ci credibilitatea însăşi a cooperării internaţionale”, observând că organizaţia lor demonstrează că un drum reînnoit este posibil. Cu toate acestea, a insistat el, aceasta necesită voinţa de a simplifica ceea ce a devenit excesiv de complex, de a prioritiza ceea ce este esenţial şi de a se asigura că nici o persoană nu este uitată. Papa Leon a încheiat rugându-se ca Dumnezeu să binecuvânteze eforturile lor, „astfel încât toţi să primească pâinea cea de toate zilele şi să trăiască în demnitate”.

Sursa: www.Catholica.ro

Contor Accesări: 128, Ultimul acces: 2026-10-01 09:41:47

Timp total: 0.03s...

[]:1