© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
PF Claudiu anunţă convocarea Adunării Arhiepiscopale Majore a BRU[2026-06-04]foto: AEGC.ro / Costin OpreanÎn cadrul Sfintei Liturghii celebrate joi, 4 iunie 2026, în Catedrala Arhiepiscopală Majoră „Sfânta Treime” din Blaj, Preafericitul Părinte Claudiu, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, a anunţat intenţia de a convoca Adunarea Arhiepiscopală Majoră a Bisericii noastre, iniţiativă care a primit deja consimţământul Sinodului Episcopilor. Anunţul a fost făcut în contextul lucrărilor Sinodului Episcopilor, pe care Preafericirea Sa l-a descris drept „un eveniment al harului, în care noi, cu credinţă şi speranţă, ne străduim să discernem voia Domnului, aşa cum au făcut şi au mărturisit Sfinţii Apostoli la Ierusalim”. Arhiepiscopul Major a subliniat că Biserica Română Unită cu Roma se află astăzi într-un moment important al parcursului său istoric. După aproape 37 de ani de la reintrarea în legalitate, comunitatea greco-catolică poate privi cu recunoştinţă la numeroasele realizări ale acestei perioade: reînfiinţarea comunităţilor parohiale, construirea şi restaurarea lăcaşurilor de cult, refacerea structurilor administrative, educative şi caritative, dezvoltarea vieţii consacrate, dobândirea statutului de Biserică Arhiepiscopală Majoră şi extinderea prezenţei pastorale în diaspora. În acelaşi timp, transformările profunde ale societăţii contemporane ridică noi provocări pastorale şi misionare. Transmiterea credinţei către tineri şi familii, revitalizarea comunităţilor parohiale, formarea clerului, implicarea şi coresponsabilitatea laicilor, relaţia cu statul, dialogul ecumenic, precum şi impactul noilor tehnologii şi al dezvoltării inteligenţei artificiale solicită o reflecţie comună şi o viziune pastorală împărtăşită la nivelul întregii Biserici. În acest context, Preafericitul Claudiu a formulat întrebarea care stă la baza acestui demers eclezial: „Cum poate Biserica Greco-Catolică să transmită credinţa, să-şi trăiască identitatea şi să fie misionară în condiţiile lumii de astăzi?” Arhiepiscopul Major a evidenţiat faptul că răspunsul la această întrebare presupune nu doar discernământul Episcopilor, ci şi consultarea clerului, a persoanelor consacrate şi a credincioşilor laici, pentru ca întreaga Biserică să participe la reflecţia asupra prezentului şi viitorului său. Convocarea Adunării Arhiepiscopale Majore urmăreşte tocmai crearea unui cadru legitim de ascultare, dialog şi discernământ comunitar, care să sprijine Sinodul Episcopilor în identificarea direcţiilor pastorale, disciplinare şi misionare necesare pentru anii următori. Preafericirea Sa Claudiu a amintit că sinodalitatea reprezintă una dintre caracteristicile esenţiale ale identităţii Bisericii. Dincolo de prevederile canonice care stabilesc obligativitatea întrunirilor sinodale, Sinodul rămâne forma privilegiată prin care Biserica urmăreşte să discearnă voinţa lui Dumnezeu şi să răspundă provocărilor timpului prezent, în continuitate cu experienţa Bisericii apostolice exprimată prin cuvintele: „Părutu-s-a Spiritului Sfânt şi nouă” (Fapte 15,28). Convocarea Adunării Arhiepiscopale Majore se înscrie, de asemenea, în continuitatea marilor momente de consultare şi reflecţie care au marcat istoria Bisericii Române Unite. Primele trei Concilii Provinciale, desfăşurate în anii 1872, 1882 şi 1900, au avut un rol esenţial în organizarea disciplinei canonice şi a vieţii pastorale. După ieşirea din clandestinitate, Conciliul Provincial al IV-lea, desfăşurat între anii 1997 şi 2000, cu participarea clerului, a persoanelor consacrate şi a laicilor, a reprezentat un moment important de reflecţie şi reorganizare a vieţii bisericeşti în contextul libertăţii redobândite. Noua Adunare Arhiepiscopală Majoră continuă această tradiţie a discernământului comunitar, adaptată însă statutului actual al Bisericii noastre de Biserică Arhiepiscopală Majoră. Preafericirea Sa a prezentat şi fundamentul canonic al acestei iniţiative. În conformitate cu Canonul 152 din Codul Canoanelor Bisericilor Orientale, normele referitoare la Bisericile Patriarhale se aplică şi Bisericilor Arhiepiscopale Majore. Astfel, baza juridică a Adunării Arhiepiscopale Majore este constituită de Canoanele 140-145, care definesc această adunare ca organism consultativ al întregii Biserici, chemat să ofere sprijin Arhiepiscopului Major şi Sinodului Episcopilor în examinarea problemelor importante privind apostolatul, disciplina bisericească şi adaptarea misiunii ecleziale la realităţile timpului prezent. „Sunt convins că întrunirea Adunării Arhiepiscopale Majore, prin crearea unui cadru eclezial legitim de ascultare a experienţelor concrete din Eparhii şi de exercitare a discernământului comunitar, va sprijini Sinodul Episcopilor în asumarea deciziilor necesare reînnoirii pastorale, disciplinare şi misionare a Sfintei noastre Biserici”, a afirmat Preafericitul Claudiu. În încheiere, Arhiepiscopul Major a adresat o invitaţie la rugăciune întregii comunităţi ecleziale: „Sunt convins că la lumina Spiritului Sfânt, în rugăciune toţi împreună – Episcopi, preoţi, persoane consacrate şi laici – vom reuşi să păşim, încă o dată, în speranţa luminii Împărăţiei lui Dumnezeu. Aşa să ne ajute bunul Dumnezeu”. În perioada 4-5 iunie, sub preşedinţia Preafericirii Sale Claudiu-Lucian Pop, se desfăşoară la Blaj lucrările sesiunii ordinare de primăvară a Sinodului Episcopilor Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică. La deschiderea lucrărilor a participat şi Înaltpreasfinţia Sa Giampiero Gloder, Nunţiu Apostolic în România şi Republica Moldova. După primele două sesiuni de lucru, Episcopii membri ai Sinodului, împreună cu Înaltpreasfinţia Sa Giampiero Gloder, au participat joi seara, în Catedrala Arhiepiscopală Majoră „Sfânta Treime” din Blaj, la Sfânta Liturghie arhierească celebrată de Preafericitul Părinte Claudiu. (Biroul de presă al Arhieparhiei de Alba Iulia şi Făgăraş, Nicu Goga) Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 83, Ultimul acces: 2026-10-02 08:17:24
|
Timp total: 0.03s...
[]:1
