Analiza impactului IA asupra mass-media, comunităţilor şi inegalităţilor[2026-05-22]foto: Vatican MediaCu câteva zile înainte de publicarea primei enciclice a Papei Leon al XIV-lea, „Magnifica humanitas”, dedicată protejării persoanei umane în era inteligenţei artificiale, Dicasterul pentru Comunicare al Vaticanului a reunit academicieni internaţionali, experţi în tehnologie, jurnalişti şi alţi specialişti pentru a reflecta şi a discuta tocmai asupra acestui subiect. Tema conferinţei internaţionale, „Păstrarea vocilor şi chipurilor umane”, este ecou al mesajului Papei Leon al XIV-lea cu ocazia celei de-a 60-a Zile Mondiale a Comunicaţiilor Sociale (celebrată duminică, 17 mai) şi se concentrează asupra impactului IA asupra vieţilor indivizilor, comunităţilor şi naţiunilor. Evenimentul a avut loc pe 21 mai la Universitatea Pontificală Urbaniana din Roma şi a fost organizat în colaborare cu Dicasterul pentru Cultură şi Educaţie al Vaticanului şi Fundaţia Ioan al XXIII-lea. „A păstra” este un cuvânt care ne provoacă; înseamnă „a avea grijă de cineva cu iubire şi responsabilitate”, a spus Paolo Ruffini, prefectul Dicasterului pentru Comunicare, în cuvântul său de introducere. „Cel mai mare pericol”, a continuat el, „constă în acceptarea pasivă a ideii că cunoaşterea nu ne mai aparţine; şi că ceva ce noi înşine am construit – algoritmi, platforme sau sisteme automatizate – poate fi apoi însărcinat să gândească în locul nostru, să ne programeze complet vieţile şi chiar modul în care comunicăm cu ceilalţi”. Cardinalul José Tolentino de Mendonça, prefectul Dicasterului pentru Cultură şi Educaţie, a subliniat în introducerea sa modul în care tema „păstrării vocilor şi chipurilor umane” este „un program – de fapt, o mărturisire de credinţă în umanitate – într-o perioadă în care graniţele dintre realitate şi simulare devin din ce în ce mai estompate”. „Fiinţele umane nu pot fi niciodată reduse la o statistică, un profil sau un algoritm. Ceea ce este uman este întotdeauna ceva mai mult, un mister, o chemare”, a spus el. Cardinalul a subliniat că „conservarea nu înseamnă a închide ceva într-o vitrină”, ci mai degrabă „a proteja ceea ce este fragil, pentru ca să poată continua să înflorească”, cum ar fi vocile şi chipurile umane care pot fi „clonate, manipulate, reduse la tăcere”, dar şi „renăscute în fiecare întâlnire autentică”. Sesiunile de dimineaţă s-au concentrat pe tema „A fi sau a nu fi: simularea relaţiilor şi a realităţii”, prima masă rotundă reflectând asupra impactului IA asupra jurnalismului, societăţii şi comunităţii. Marijana Grbeša Zenzerović, profesoară la Universitatea din Zagreb şi vicepreşedintă a Comitetului de experţi pentru siguranţa online şi responsabilizarea creatorilor de conţinut şi a utilizatorilor (MSI-eSEC) din cadrul Consiliului Europei, a subliniat modul în care inteligenţa artificială a perturbat jurnalismul, modul în care oamenii consumă ştirile şi comunicarea politică, prin fenomene precum dezinformarea, incitarea la ură sau altele. Ea a remarcat că ne aflăm deja în ceea ce acum câţiva ani părea „cel mai sumbru scenariu”, întrucât oamenii nu mai au încredere în nimeni şi în nimic, dar a adăugat că, în opinia sa, singura soluţie constă în cei trei piloni identificaţi în mesajul Papei Leon al XIV-lea cu ocazia Zilei Mondiale a Comunicaţiilor Sociale, şi anume educaţia, responsabilitatea şi cooperarea. Eli Pariser – cofondator şi codirector al New_Public, o organizaţie non-profit dedicată construirii de spaţii publice digitale în care oamenii să poată înflori, să prospere şi să interacţioneze – a insistat în discursul său că „există o altă cale la dispoziţia noastră” astăzi când vine vorba de IA, deoarece aceasta „poate fi proiectată să fie parazitară sau prosocială”. „Avem nevoie de o viziune pozitivă asupra socialităţii umane care să coexiste şi să fie susţinută de o lume cu o IA puternică”, a spus el. A subliniat că această idee poate reuni factorii de decizie din întreg spectrul politic, precum şi instituţiile religioase şi alţi actori. Apoi, Kashmir Hill, reporter de tehnologie pentru The New York Times, a povestit cum, prin reportajele sale, a observat cât de mulţi oameni au pierdut contactul cu realitatea întreţinând relaţii cu chatbot-urile IA. Ea a subliniat însă că riscurile legate de incapacitatea de a distinge ceea ce este real sau adevărat se extind la toţi utilizatorii acestor sisteme. În fine, Vineet Khosla, directorul tehnologic al The Washington Post, a povestit cum încearcă să practice un „jurnalism ambiţios” prin crearea de instrumente de IA care să-şi sprijine reporterii şi să le îmbunătăţească activitatea. Aceasta înseamnă preluarea anumitor sarcini sau ajutarea cititorilor să găsească informaţii fiabile produse de instituţia media. „Există deja o generaţie de utilizatori care apelează la IA pentru ştiri”, a spus el. „Vrem să fim acolo unde se află deja următoarea generaţie de consumatori de ştiri şi să le arătăm că există o modalitate corectă” de a consuma ştiri. În schimb, a doua masă rotundă a dimineţii a reflectat asupra întrebării dacă modelele de IA intensifică inegalităţile sociale şi nedreptăţile. Paola Ricaurte Quijano, profesoară la Departamentul de Media şi Cultură Digitală de la Tecnológico de Monterrey (Mexic), a explicat „modul în care modelul dominant de dezvoltare a IA reproduce violenţa structurală şi inegalitatea la nivel macro, meso şi micro”, ceea ce afectează în mod disproporţionat comunităţile şi ţările marginalizate. Ea a remarcat, de exemplu, cum un chatbot bazat pe IA nu a putut scrie ceva în Mixe – o limbă indigenă vorbită în Mexic de peste 100.000 de persoane – atunci când a fost întrebat, astfel încât „o limbă milenară, cunoaşterea şi comunitatea nu existau pentru acest sistem”. „Cine este afectat de IA, cum, şi ale cui vieţi, corpuri, feţe, voci şi cunoştinţe contează?”, a întrebat ea. Benjamin Rosman, profesor de informatică şi matematică aplicată şi director al Institutului MIND de la Universitatea din Witwatersrand din Africa de Sud, a subliniat, în schimb, modul în care lumea se află în prezent într-o cursă în ceea ce priveşte dezvoltarea IA şi că, pentru el, adevărata inegalitate nu constă „în cei care o au şi cei care nu o au”, ci mai degrabă în cei care au oportunitatea de a o modela. A menţionat că încearcă să construiască iniţiative şi mişcări de jos în Africa, în diferite ţări, care să poată implica oamenii şi să îi facă să participe la conversaţia globală privind IA. „Dacă viitorul comunicării, al încrederii şi al relaţiilor simulate este modelat doar de o mână de companii, ţări şi viziuni asupra lumii, atunci rezultatul nu va reflecta bogăţia umanităţii”, a spus el. La final, Joy Buolamwini, fondatoarea Algorithmic Justice League, activistă şi poetă, a subliniat situaţia dificilă a „excoded”, un termen pe care îl foloseşte pentru a-i defini pe „cei care trăiesc coşmarurile discriminării şi exploatării prin IA”. Aceştia variază de la artişti ale căror opere sunt furate, la persoane ucise din cauza sistemelor militare care utilizează IA pentru a identifica ţinte, până la cei identificaţi eronat prin intermediul sistemelor de identificare bazate pe IA. „Nu este prea târziu să demascăm IA şi să protejăm ceea ce este uman într-o lume a maşinilor”, a spus ea. Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 121, Ultimul acces: 2026-09-30 11:30:54
|
Timp total: 0.04s...
[]:1