Se împlinesc 134 de ani de la trecerea în veşnicie a Episcopului Melchisedec Ştefănescu[2026-05-16]de Alexandru BobocSâmbătă se împlinesc 134 de ani de la trecerea la Domnului a Episcopului Melchisedec Ştefănescu. Născut la 15 februarie 1823 în satul Gârcina, judeţul Neamţ, Mihail Ştefănescu a fost fiul unui preot de ţară. După studiile din localitatea natală, a învăţat la Seminarul „Veniamin Costachi” de la Iaşi, pe care l-a absolvit în anul 1843, an în care a intrat în monahism, primind numele Melchisedec. Şi-a definitivat studiile teologice la Academia Teologică din Kiev, pe care a absolvit-o în anul 1851 cu titlul „magistru în teologie şi litere”. La întoarcere a fost numit profesor şi rector al Seminarului de la Huşi. În anul 1857 a fost ales delegat al clerului în Divanul ad-hoc. În anul 1860 a fost numit arhimandrit, iar apoi episcop la Huşi, unde a rămas trei ani. Din 1864 a fost ales episcop la nou-înfiinţata Episcopie a Dunării de Jos. Din 1879 a păstorit Episcopia Romanului, unde a rămas până la moarte, 16 mai 1892. Un ierarh cărturar Episcopul Melchisedec Ştefănescu a fost şi un mare om de cultură. Prin testament a lăsat moştenire Academiei Române biblioteca proprie, cu 2.511 cărţi, 83 de manuscrise şi 114 monede. În anul 1870 a fost ales membru al Academiei Române datorită cunoştinţelor sale de factură enciclopedică. În 1881, episcopul a descoperit portretul Sf. Voievod Ştefan cel Mare în Tetraevanghelul din 1473, în timpul unei vizite la Cernăuţi. După dezbateri în cadrul Academiei Române, s-a ajuns la concluzia că portretul aparţine domnitorului care avea să fie canonizat în 1992. Cu trei ani înainte de a trece la viaţa veşnică, şi-a redactat testamentul prin care a înfiinţat o fundaţie pe un teren lăsat de el Bisericii. Azi, întregul ansamblu din Roman al Fundaţiei Melchisedec (Strada Alexandru cel Bun la nr. 4) este declarat monument istoric. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 166, Ultimul acces: 2026-10-02 21:48:19
|
Timp total: 0.05s...
[]:1