Cardinalul Aveline despre venirea Papei în Franţa[2026-05-16]Papa Leon şi Cardinalul Jean-Marc Aveline (foto: Vatican Media)„O mare bucurie” pentru Biserică, pentru Franţa, pentru catolicii francezi şi un imbold pentru o Biserică care se străduieşte să facă faţă multor provocări – unele îndreptate spre depăşirea unor momente dificile, altele spre însoţirea semnelor de reînnoire, vizibile în numărul tot mai mare de catehumeni şi în interesul crescând pentru pelerinaje. Astfel a reacţionat Arhiepiscopul de Marsilia şi preşedintele Conferinţei Episcopilor Francezi la confirmarea de către biroul de presă al Sfântului Scaun a Călătoriei Apostolice a Papei Leon al XIV-lea în Franţa, între 25 şi 28 septembrie. Cardinalul Jean-Marc Aveline a vorbit cu Vatican News despre modul în care Biserica din Franţa a reacţionat la anunţ şi ce aşteptări au de la această vizită. – Eminenţa Voastră, care vă este reacţia la anunţul acestei călătorii, pe care aţi menţionat-o acum ceva timp, spunând că speraţi că se va întâmpla? – Primesc acest anunţ cu mare bucurie. Am sperat şi am aşteptat aceasta, cum am mai spus. Din momentul alegerii Papei am discutat despre posibilitatea unei vizite în Franţa. Am putut observa cât de personal angajat era faţă de acest proiect. Nu a ratat nici o ocazie de a trimite mici mesaje de încurajare preoţilor sau cu prilejul unor evenimente particulare. Cred că pot spune, după ce am lucrat cu el de mai multe ori pe această temă, că există o grijă şi o afecţiune autentice faţă de ţara noastră – faţă de ceea ce reprezintă, faţă de istoria sa şi faţă de modul în care a radiat în Biserică şi în lume prin mari figuri de sfinţenie. În acelaşi timp, există provocările cu care se confruntă astăzi Biserica din Franţa, comune şi altor ţări, dar cu caracteristici unice. Cred că aceasta este o veste excelentă nu doar pentru Biserica din Franţa, ci şi pentru ţara noastră. – Pe 28 martie, Papa Leon al XIV-lea s-a aflat în Monaco. Francezii au urmărit îndeaproape acea vizită. Aţi concelebrat pe Stadionul Louis al II-lea. Ce aşteaptă catolicii din Franţa de la o vizită a Papei Leon? – Catolicii aşteaptă cu nerăbdare o vizită papală – au venit în număr mare la Marsilia, Corsica şi, de asemenea, Monaco – deoarece Biserica din Franţa trăieşte realităţi foarte contrastante, dar şi multe lucruri frumoase, cum ar fi numărul tot mai mare de tineri care îl descoperă pe Cristos şi cer Bisericii Botezul sau Mirul. Mă aflu în prezent la Lourdes cu 1.500 de pelerini din Dieceza de Marsilia, printre care se află mulţi tineri şi adulţi tineri care l-au descoperit pe Cristos şi pentru care acesta este primul lor pelerinaj. Sunt personal impresionat de aceste evoluţii extraordinare, care cer Bisericii din Franţa să se organizeze bine pentru a face faţă provocării. Conciliul Provincial pentru zona Île-de-France, căruia sper că Papa va putea să i se adreseze, este una dintre iniţiativele pe care le întreprindem tocmai pentru a răspunde acestei provocări. Există de asemenea o problemă de formare şi de însoţire. Alături de aceste evoluţii frumoase, observăm şi o revenire a pelerinajelor şi importanţa crescândă a Sanctuarelor mariane din ţara noastră. Există şi aspecte mai delicate. De exemplu, în zonele rurale, văd comunităţi care îmbătrânesc. Biserica din Franţa se confruntă şi cu această realitate. Am trăit criza abuzurilor şi agresiunilor sexuale în Biserică. Aceasta nu este încheiată; mai este mult de lucru şi mult respect de arătat. Papa este foarte conştient de toate acestea. Vine deci să ne asculte, să ne încurajeze şi să ne dea şi o foaie de drum pentru a ne continua misiunea în comuniune cu Biserica universală. Toate acestea sunt foarte importante şi cred că patru luni nu sunt mult timp pentru a ne pregăti pentru această vizită. – Aţi menţionat, Eminenţa Voastră, dificultăţile pe care Biserica din Franţa se străduieşte să le depăşească. Vedeţi această vizită ca pe un imbold pentru toată munca depusă pentru a face faţă acestor probleme dificile? – Da, văd aceasta în diferitele ocazii în care am avut posibilitatea să pregătesc personal această călătorie împreună cu Papa. Pot vedea că în acest spirit am început deja lucrările noastre. Vom continua, dar cred că este important şi ca Biserica din Franţa să recunoască harul oferit prin vizita Succesorului lui Petru. Trebuie să ne pregătim; trebuie să reflectăm asupra a ceea ce trăim. Trebuie să ne îmbrăcăm inimile şi să lăsăm Duhul Sfânt să ne îmbrace inimile, pentru că trebuie să fim deschişi la ceea ce ne va aduce această vizită papală – la cuvintele şi mesajul său. Trebuie să ne pregătim şi pentru a-i explica clar ce trăim, pentru ca el să poată înţelege şi interioriza pe deplin, şi apoi, prin slujirea şi autoritatea sa de învăţătură, să ne ofere o foaie de drum pentru anii următori. – Sfântul Scaun nu a publicat încă programul acestei vizite. Cu toate acestea, într-o declaraţie anterioară, Biserica din Franţa a spus că îl aşteptă pe Papă atât la Paris, cât şi la Lourdes. – Da, acesta este planul. Este foarte important ca Papa să fie la Paris. Va merge şi la sediul UNESCO şi este aşteptat şi la Lourdes – o altă etapă importantă. Mai există puţin loc în programul său şi vom vedea cum se pot organiza lucrurile. Vizitele preliminare vor fi efectuate în curând şi ne vor permite să evaluăm mai bine fezabilitatea unor evenimente suplimentare. Să nu uităm că această călătorie este foarte scurtă: din 25 până în 28 septembrie. Ulterior, Papa va avea cu siguranţă alte ocazii de a veni în Franţa, dacă Dumnezeu îi va da viaţă şi sănătate. – Este prevăzut un discurs la sediul UNESCO, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură. În primul său an de pontificat, Papa Leon al XIV-lea a vorbit de mai multe ori despre aceste teme, subliniind caracterul fundamental al educaţiei, complementaritatea dintre ştiinţă şi credinţă şi prezentând cultura ca punte spre fraternitate şi pace. – Această întâlnire planificată la UNESCO reflectă teme importante pentru Biserică, care se intersectează între ele. De exemplu, relaţia dintre credinţă şi raţiune – o temă pe care Papa Benedict al XVI-lea ne-a încurajat puternic să o aprofundăm în timpul vizitei sale în Franţa în 2008. Apoi există doctrina socială a Bisericii, care priveşte şi expresia concretă a credinţei creştine în viaţa de zi cu zi. UNESCO înseamnă şi educaţie. Biserica din Franţa a decis să consacre trei ani lucrului pe tema educaţiei, deoarece aceasta atinge multe aspecte, în special cele legate de familie. Este un subiect extrem de important nu doar pentru Biserică, ci pentru societatea franceză în ansamblu. Abordarea pe care am întreprins-o – şi pe care am avut ocazia să o explic Papei – constă atât în examinarea tezaurelor Bisericii, mai ales prin numeroasele sale congregaţii educaţionale, cum ar fi Salezienii lui Don Bosco şi altele, pe care trebuie să le împărtăşim, cât şi în revizuirea a ceea ce am făcut cu aceste intuiţii, inclusiv a domeniilor în care mai avem nevoie de îmbunătăţiri. Avem mult de lucru în faţă. Iniţiativa noastră urmăreşte să invite şi alţi actori din lumea educaţională – care nu împărtăşesc neapărat credinţa creştină – să se aşeze la aceeaşi masă şi să discute despre provocările cu care se confruntă educaţia astăzi. UNESCO, care reuneşte ştiinţa, cultura şi educaţia într-o instituţie internaţională, reprezintă o etapă foarte importantă într-un moment în care principiile dreptului internaţional trebuie reafirmate. – Franţa, în septembrie viitor, va fi a cincea călătorie apostolică a Papei Leon al XIV-lea şi deja a treia în Europa – această Europă care traversează o perioadă tulbure şi poate decisivă din istoria sa. Vedem aceasta prin fragmentarea complexă a lumii şi multiplicarea războaielor. Ce mesaj ne putem aştepta să transmită Papa Leon al XIV-lea cu privire la Europa? – Vom asculta ce doreşte să spună Europei. O vizită papală într-o ţară este atât un mesaj pentru Biserica şi poporul acelei ţări, cât şi un mesaj pentru Biserica universală şi pentru toţi oamenii de bunăvoinţă din lume. În ţara noastră, am fost marcaţi de războaiele din Europa, dar şi de forţa incredibilă a reconcilierii ca itinerar spre pace după distrugerile imense provocate de războaiele succesive. Această experienţă în Europa secolului al XX-lea – cu cele mai grave atrocităţi pe care le cunoaştem – nu a împiedicat dezvoltarea unui proces de reconciliere până la punctul în care a devenit originea unui proiect economic şi politic dus înainte de bărbaţi care erau ei înşişi creştini, precum Alcide De Gasperi, Konrad Adenauer şi Robert Schuman, printre alţii. Inspiraţia creştină a făcut posibil ca reconcilierea dintre popoare care luptaseră mai multe războaie unele împotriva altora să devină forţa motrice din spatele construcţiei unui proiect politic, chiar dacă acel proiect nu este întotdeauna la înălţimea intuiţiei originare care i-a dat naştere. Cred că aceasta este importantă astăzi, din cauza contextului în care ne aflăm, iar Papa a subliniat aceasta în mod repetat. Trebuie să lucrăm pentru pace şi să construim pe baza acestei experienţe europene, care, deşi nu este unică, este extrem de semnificativă. Trebuie să evidenţiem importanţa mărturiei Europei şi puterea reconcilierii pentru construirea păcii în lume. Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 123, Ultimul acces: 2026-09-30 20:16:14
|
Timp total: 0.03s...
[]:1