Românce în istorie: Regina Elena, Dreaptă între Popoare şi mama unui rege înţelept

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Românce în istorie: Regina Elena, Dreaptă între Popoare şi mama unui rege înţelept

[2026-05-03]

de Ştefana Totorcea

Duminică se împlinesc 130 de ani de la naşterea Reginei Elena a României. Distinsă post-mortem cu titlul de „Drept între Popoare”, regina a salvat vieţile a mii de evrei şi, indirect, a salvat de la deportare alte zeci de mii, intervenind pe lângă Ion Antonescu.
Pe lângă această implicare curajoasă în treburile cetăţii, ea şi-a îndeplinit în mod strălucit datoria de mamă, dăruind ţării pe Regele Mihai, un suveran înţelept care s-a identificat total cu destinul tragic al României postbelice.
Origini greceşti
Principesa Elena a Greciei şi a Danemarcei a fost fiica Regelui Constantin I al elenilor şi a Reginei Sofia, născută Principesă a Prusiei. A fost strănepoata Reginei Victoria a Marii Britanii şi stră-strănepoata Ţarului Nicolae I al Rusiei.
În 10 martie 1921, s-a căsătorit cu Principele Moştenitor Carol al României. Însă, în 1926, soţul ei a renunţat la succesiunea la tron şi a mers să trăiască în străinătate alături de amanta sa. Principesa Elena a rămas în România, unde l-a educat pe fiul ei şi al lui Carol, Mihai, insuflându-i credinţă în Dumnezeu şi profunde valori morale.
Valorile unei familii regale
În braţe cu viitorul Rege Mihai. Foto: Muzeulfemeilorremarcabile.ro
În volumul Convorbiri cu Mihai I al României de Mircea Ciobanu, găsim un capitol dedicat memoriei Reginei Elena, în care Regele Mihai îi face un portret emoţionant mamei Sale şi vorbeşte despre valorile moştenite de la Familia Regală a Greciei, bunicii materni.
„Era probabil duminică, la Patriarhie, nu în biserica principală, ci în capelă, acolo unde mama mă ducea cu ea mereu – şi în ziua asta, ţin minte foarte precis, pentru că imaginea mi-a rămas în memorie nealterată, am întors capul şi m-am uitat deodată la ea, şi am văzut-o plângând. Mai târziu, n-am îndrăznit să o întreb de ce plângea. Ştiam, mai mult sau mai puţin despre ce e vorba”, a relatat Regele Mihai.
„Asta este, cred, cea mai veche amintire a mea despre mama. Era în anii în care mă duceam în fiecare seară în dormitorul ei să-mi fac rugăciunea. Ori de câte ori veneam lângă ea, îmi aduceam aminte că am văzut-o plângând la icoane. De aceea nici nu mi s-a şters din memorie imaginea aceasta.”
„Rudele mamei se gândeau mai mult decât toţi oamenii pe care i-am cunoscut la Dumnezeu. Nu ştiu cum să spun mai bine, ei erau legaţi de viaţă, dar nu prin bunuri materiale, ci prin credinţa lor. Mama luase de la ei această parte bună, ca şi un fel de blândeţe care nu excludea fermitatea în raport cu oamenii”, mai mărturisea suveranul în acelaşi volum.
Regenţă şi o domnie timpurie
Regina Elena şi Regele Mihai. Sursa foto: Muzeulfemeilorremarcabile.ro
După moartea Regelui Ferdinand Întregitorul, în 20 iulie 1927, Mihai, în vârstă de 5 ani, devine rege sub o regenţă formată din unchiul său, Principele Nicolae, Patriarhul Miron Cristea şi Gheorghe Buzdugan, Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Mama noului rege devenea Principesa Mamă Elena, iar bunica lui Regina Mamă Maria.
Principesa Mamă Elena a stat alături de Regina Mamă Maria cu diplomaţie şi smerenie, câştigându-i admiraţia şi afecţiunea. A divorţat de Carol în 21 iunie 1928, dar a rămas alături de fiul ei, Mihai, până în 1932, când a fost forţată să aleagă exilul. A mers în Italia, locuind la Vila Sparta din Florenţa.
Între timp, Carol a revenit în ţară şi, în 1930, a devenit Regele Carol al II-lea. Momentul a marcat începutul unui lung calvar al umilinţelor şi despărţirilor atât pentru Regina Elena, cât şi pentru fiul ei, fostul Rege Mihai.
Regina Mamă Maria, Principesa Mamă Elena şi Regele Mihai. Sursa foto: Muzeulfemeilorremarcabile.ro
„În anii când a lipsit din ţară, n-am stat mult timp cu ea. Îmi este greu să fac socoteli acum, dar dacă se pun cap la cap acele săptămâni de vacanţă, nu ies prea multe luni de şedere la Florenţa”, rememora peste ani Regele Mihai în volumul de convorbiri realizat în colaborare cu scriitorul Mircea Ciobanu.
„Şi, totuşi, aceste săptămâni de şedere împreună cu mama au contat mai mult decât orice altă formă de educaţie morală. N-a vorbit pe nimeni de rău niciodată. Găsea despre fiecare ceva bun de spus. De la ea am primit învăţătura că fiinţa fiecărui om se întemeiază pe bine – mult, puţin, doar acest bine îl ţine în viaţă.”
A doua domnie a Regelui Mihai
În 1940, la vârsta de nici 19 ani împliniţi, Mihai redevenea rege, iar Ion Antonescu o rechema în ţară pe Regina Elena. Ea a fost atunci un important sprijin al fiului ei în vremuri foarte tulburi, care cereau claritate morală şi curaj.
Regele Mihai si Regina Elena, gara din Jimbolia, 1940. Sursa foto: Romaniaregala.ro
Din 1945 şi până la plecarea lor din ţară, în 3 ianuarie 1948, Regina Elena şi Regele Mihai au fost practic singuri în faţa tăvălugului sovietic. Cu curaj şi credinţă, uneori cu simţul umorului, ei au făcut faţă acestor ani.
Regina Elena avea să devină mentor moral şi spiritual şi mai târziu, în exil, pentru fiicele Regelui Mihai şi ale Reginei Ana.
Regina Elena s-a mutat la cele veşnice în 28 noiembrie 1982, în Elveţia. „Sunt pierderi pe care nu poate să le evalueze nimeni, nici măcar cei care au astfel de pierderi. Ele aparţin unei alte puteri de evaluare, nepământene”, mărturisea Regele Mihai în volumul de convorbiri citat.
A fost reînhumată la Mănăstirea Curtea de Argeş în 19 octombrie 2019, la decizia Majestăţii Sale Margareta, Custodele Coroanei Române, şi cu aprobarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel.
Imagine inedită: Regina Elena la Vila Sparta, Florenţa. Sursa foto: Urban.ro
„M-am gândit adeseori că împrejurările vieţii au făcut ca mama să trăiască în felul unei făpturi obişnuite. Dar dacă a trăit astfel, ea nu a încetat niciodată să gândească în felul unei regine”, mărturisea Regele Mihai.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 89, Ultimul acces: 2026-09-28 09:55:08

Timp total: 0.03s...

[]:1