Ziua Mondială a Libertăţii Presei 2026: România a urcat în clasamentul global al libertăţii presei - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

eXTReMe Tracker

Ştiri şi Evenimente

Ziua Mondială a Libertăţii Presei 2026: România a urcat în clasamentul global al libertăţii presei

[2026-05-03]
de Mihail Pătrăşcanu

Ziua Mondială a Libertăţii Presei este marcată anual la 3 mai. Într-un context global marcat de presiuni asupra jurnalismului, România a urcat cu şase poziţii faţă de anul trecut în clasamentul realizat de organizaţia Reporteri fără Frontiere (RSF), ajungând pe locul 49.
Tema din acest an a Zilei Mondiale a Libertăţii Presei – „Modelarea unui viitor paşnic” – subliniază nevoia de a consolida rolul jurnalismului independent într-un context dominat de transformări tehnologice rapide, inclusiv dezvoltarea inteligenţei artificiale, şi de provocări tot mai complexe pentru ecosistemele informaţionale.
Potrivit UNESCO, libertatea de exprimare rămâne esenţială pentru construirea unor societăţi democratice şi reziliente, însă datele recente indică un declin accentuat la nivel global.
Starea globală a libertăţii presei
Raportul privind tendinţele mondiale arată că libertatea presei a scăzut cu aproximativ 10% din 2012, un recul comparabil cu perioadele de instabilitate majoră din secolul 20.
Acest declin este asociat cu o serie de factori interconectaţi, între care intensificarea conflictelor armate, manipularea informaţiilor, inclusiv prin utilizarea inteligenţei artificiale, scăderea încrederii publice şi restrângerea spaţiului civic. În acelaşi timp, violenţa împotriva jurnaliştilor rămâne o problemă gravă, în condiţiile în care majoritatea cazurilor de asasinate nu sunt sancţionate.
Datele RSF arată că starea globală a libertăţii presei este clasificată, pentru prima dată, drept „situaţie dificilă”, iar peste jumătate dintre ţările lumii fiind încadrate în categorii problematice sau grave. În ultimii 25 de ani, scorul mediu global nu a fost niciodată atât de scăzut.
În paralel, transformările economice din sectorul media afectează sustenabilitatea jurnalismului independent, în contextul în care o mare parte din veniturile din publicitate este concentrată în mâinile marilor platforme digitale. Acest fenomen contribuie la slăbirea independenţei redacţionale şi la creşterea presiunilor economice asupra jurnaliştilor.
Situaţia din România
În România, deşi peisajul mediatic este considerat divers şi relativ pluralist, raportul RSF atrage atenţia asupra unor vulnerabilităţi persistente.
Lipsa de transparenţă în finanţarea mass-media, precum şi dificultăţile economice ale instituţiilor de presă pot afecta încrederea publicului şi calitatea informaţiei.
În acest context, Ziua Mondială a Libertăţii Presei reprezintă un apel la protejarea jurnalismului independent şi la consolidarea unor mecanisme care să asigure accesul liber şi echitabil la informaţie.
Presa bisericească în România
Având în vedere importanţa comunicării şi a mijloacelor de comunicare în masă, în 2007 Patriarhia Română a înfiinţat Centrul de presă Basilica, pe care l-a proiectat ca mijloc de informare, dar şi de formare.
Centrul de Presă Basilica al Patriarhiei Române cuprinde cinci componente: Radio Trinitas, Televiziunea Trinitas TV, Agenţia de ştiri Basilica, Publicaţiile Lumina şi Biroul de presă şi relaţii publice.
Eparhiile au şi ele centre de presă. Printre acestea:
portalul ortodox Doxologia.ro al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei;
Radio Renaşterea al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului;
Radio Dobrogea al Arhiepiscopiei Tomisului;
Radio Reîntregirea al Arhiepiscopiei de Alba Iulia;
Radio Lumina, postul Episcopiei Severinului şi Strehaiei.
În România emit şi posturi de radio şi televiziune ale altor denominaţii creştine.
Istoricul Zilei Mondiale a Libertăţii Presei
Ziua Mondială a Libertăţii Presei a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU în 1993, ca urmare a unei recomandări adoptate la Conferinţa Generală UNESCO din 1991.
Aceasta a fost, la rândul ei, un răspuns la un apel al jurnaliştilor africani care, în 1991, au elaborat Declaraţia de la Windhoek, Namibia.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 112, Ultimul acces: 2026-09-29 11:50:41