71 de ani de la trecerea în veşnicie a lui George Enescu, unul dintre cei mai de seamă oameni de cultură ai secolului 20 - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

eXTReMe Tracker

Ştiri şi Evenimente

71 de ani de la trecerea în veşnicie a lui George Enescu, unul dintre cei mai de seamă oameni de cultură ai secolului 20

[2026-05-04]
de Alexandru Boboc

Luni se împlinesc 71 de ani de la trecerea în veşnicie a compozitorului George Enescu, unul dintre cei mai de seamă oameni de cultură români ai secolului 20, alături de Constantin Brâncuşi şi Dinu Lipatti.
Artistul s-a născut în comuna Liveni, judeţul Botoşani, localitate care astăzi îi poartă numele. A fost al optulea copil al lui Costache Enescu şi al Mariei, singurul care a supravieţuit, ceilalţi fraţi ai săi murind la vârste fragede.
Primele noţiuni muzicale le-a primit de la tatăl său, la vârsta de 4 ani. Văzând preocuparea pentru arta sunetelor, părinţii i-au dăruit viitorului muzician o mică vioară cu trei coarde. Supărat că nu este luat în serios şi că nu a primit o vioară adevărată, copilul a aruncat jucăria în foc. Abia după ce a primit vioara mult visată, a început să cânte după ureche, pe o singură coardă, cu un singur deget, melodii auzite în sat.
Studii şi compoziţii
Între 1888 şi 1894, a studiat la Conservatorul din Viena, cu profesori renumiţi ai vremii. S-a perfecţionat la Conservatorul din Paris (1895 – 1899) sub îndrumarea profesorilor José White şi Martin-Pierre-Joseph Marsick la vioară, Jules Massenet şi Gabriel Fauré la compoziţie, Ambroise Thomas şi Théodore Dubois la armonie şi André Gédalge la contrapunct.
Din perioada studiilor la Paris datează patru simfonii ale sale: Poema Română op. 1 (1897) pentru orchestră şi cor bărbătesc, Sonata nr. 1 pentru pian şi vioară în Re major, op. 2 (1897), Suita nr. 1, în sol minor, în stil vechi pentru pian, op. 3 (1897), Sonata nr. 2 pentru pian şi vioară în fa minor, op. 6 (1899).
Cea mai îndrăgită lucrare a compozitorului este opera Oedipe, op. 23. Terminată în 1931, aceasta i-a fost dedicată Mariei Rosetti-Tescanu, cea care a devenit, în 1937, soţia lui George Enescu.
În perioada ce a urmat celui de-Al Doilea război mondial, George Enescu a părăsit definitiv România şi a locuit la Paris, unde a trecut la Domnul în 1955.
Un ortodox convins
Prof. Nicolae Gheorghiţă, Prorector cu activitatea de cercetare şi relaţii internaţionale la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, a vorbit despre religiozitatea compozitorului, la pomenirea lui George Enescu din 2025.
„Ce minunat poate fi ca în această zi de comemorare, în aceste momente de comemorare, să ne gândim cu toţii mai degrabă la Enescu nu neapărat ca un muzician desăvârşit, a fost fără-ndoială, dar în egală măsură un om al religiosului, un om care în fibra sa profundă a fost un spirit extrem de înalt şi un ortodox convins”.
„Dincolo de compozitorul, pianistul, violonistul, profesorul, mentorul mai degrabă şi dirijorul care a strălucit pe marile scene ale lumii, Enescu a fost mai presus de toate un om profund religios, înrădăcinat în credinţă şi smerenie, o fiinţă care a trăit întreaga sa viaţă în lumina discretă a iubirii creştine”, a subliniat profesorul.
Date din biografia compozitorului George Enescu pot fi consultate pe site-ul muzeului care îi poartă numele.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 105, Ultimul acces: 2026-10-01 11:39:44