© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Creştinii reprezintă abia 2% din populaţia Ţării Sfinte[2026-05-05]foto: KaPilz / PixabayDeşi creştinii reprezintă abia 2% din populaţia totală a Ţării Sfinte, abatele benedictin Nikodemus Schnabel şi-a exprimat speranţa că situaţia poate fi inversată, în ciuda tendinţei descendente, care se agravează pe măsură ce trece timpul. Abatele a spus că credincioşii creştini din regiune, în special din inima Ierusalimului, au fost grav afectaţi de război, de criza economică şi de tot felul de greutăţi. „Dacă credeţi că acesta este un Eldorado al creştinismului, realitatea este diferită”, a spus el. „Toţi creştinii împreună reprezintă mai puţin de 2%. Pentru noi, a visa să ajungem la 5% sau 6% ar fi deja foarte mult”, a remarcat pr. Schnabel într-un interviu acordat fundaţiei pontificale Kirche in Not (KIN). „Dacă vă gândiţi la cele mai secularizate regiuni din Europa, precum Republica Cehă sau fosta Germanie de Est, chiar şi acolo creştinii sunt de multe ori mai numeroşi decât aici”, a remarcat el. „Temerile mele sunt că Ţara Sfântă ar putea deveni un fel de «Disneyland creştin». Locurile sfinte vor rămâne, cu călugări şi preoţi. Dar s-ar putea să nu mai existe familii creştine, tineri creştini, o viaţă creştină obişnuită”, a avertizat abatele. În 1948, anul în care a fost creat statul Israel, creştinii constituiau 20% din populaţia locală a Ţării Sfinte. Realitatea Bisericii de rit latin Abatele a abordat realitatea Bisericii de rit latin, care este compusă din catolici palestinieni vorbitori de arabă, catolici vorbitori de ebraică, precum şi migranţi şi solicitanţi de azil. Primul grup include acei catolici „care trăiesc în Israel cu cetăţenie”, precum şi cei fără drepturi politice, pe lângă creştinii din Cisiordania şi comunitate mică de credincioşi din Gaza. Acest grup de catolici trăieşte sub opresiune, supus violenţei războiului şi regimului Hamas, o situaţie pe care pr. Schnabel o caracterizează drept o „dublă ocupaţie”. Al doilea grup este „o comunitate mică, dar în creştere, compusă din familii mixte (de exemplu, catolico-ortodoxe sau catolico-iudee) şi integrată în societatea israeliană”. Această realitate – de a fi atât israelian, cât şi catolic – este „un fenomen nou”, a remarcat el. A explicat că grupul de migranţi este cel mai numeros, cuprinzând „peste 100.000 de catolici” proveniţi din ţări din Asia, Europa de Est şi America. „Ei sunt, în multe privinţe, cei mai vulnerabili”, a remarcat el, din cauza condiţiilor de muncă precare la care sunt supuşi. „Adesea au sentimentul că nu contează dacă sunt acolo sau nu.” Supravieţuirea economică a creştinilor Abatele a menţionat că îmbunătăţirea condiţiilor de locuit şi a oportunităţilor de angajare ar fi un pas important pentru a ajuta aceste familii creştine să rămână în regiune. „Aproximativ 60% dintre creştinii vorbitori de limbă arabă depind de turism. Iar ultimul an bun a fost 2019. Aceasta este cea mai mare provocare”, a explicat el. „Oamenii pleacă pentru că nu văd un viitor.” „Rugaţi-vă ca aici să existe un viitor pentru creştini”, a îndemnat el. Pr. Schnabel a subliniat că Biserica „nu este nici pro-Israel, nici pro-Palestina, ci pro-umanitate”. Biserica este prezentă „pe toate părţile”, a spus el. Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 137, Ultimul acces: 2026-10-01 06:17:48
|
Timp total: 0.03s...
[]:1
