Ziua Tineretului în Dieceza de Iaşi – decanatul de Valea Siretului[2026-05-05]foto: Ercis.roPe 2 mai 2026, cei 200 de tineri din cele 12 parohii ale decanatului de Valea Siretului au lăsat deoparte grijile cotidiene pentru a trăi o zi de har, bucurie şi comuniune. Uniţi sub tema profundă a acestui an, „Cu Isus, speranţa devine mărturie”, am pornit într-o călătorie spirituală menită să ne apropie unii de alţii şi, mai presus de toate, să ne apropie de Dumnezeu. Dimineaţa a început cu emoţia plecării din parohii. La ora 9:00, paşii ne-au purtat la Iugani, unde am fost întâmpinaţi cu multă căldură de părintele decan, Petru Blaj. Pentru a înţelege mai bine locul în care ne aflam, el ne-a purtat puţin prin istoria comunităţii şi bisericii din Iugani, povestindu-ne despre curajul şi credinţa primei aşezări catolice din acest sat. Punctul central al dimineţii (şi al întregii zile) a fost, fără îndoială, Sfânta Liturghie. La predică, părintele Ştefan-Bogdan Onode a sădit în inimile noastre un mesaj plin de încurajare: „În viaţă trebuie să avem aşteptări, dorinţe, vise şi să fim oameni ai speranţei. Să nu ne lăsăm pradă deziluziilor, ci să ne punem toată încrederea în Isus, pentru că el este singurul care ne va ajuta mereu, indiferent de greutăţi. Să facem întâlnirea cu Domnul, pentru ca, lăsându-ne cunoscuţi de El, să îl cunoaştem şi noi.” Tot aici s-a dat şi startul unei provocări care ne-a ţinut în priză pe tot parcursul zilei: un joc interactiv de atenţie, logică şi memorie. Tinerii au primit misiunea de a răspunde la întrebări legate de fiecare loc vizitat şi de fiecare învăţătură ascultată, transformând astfel pelerinajul într-o experienţă de învăţare activă. După hrana spirituală de la Sfânta Liturghie, am urcat în autocare şi am pornit spre Sanctuarul de la Cacica. Drumul în sine a fost o rugăciune continuă; am cântat Imnul Zilei Tineretului şi ne-am bucurat de prezenţa lui Dumnezeu în mijlocul nostru. Ajunşi la Sanctuar, am fost primiţi de pr. Daniel Romila OFMConv, care ne-a introdus în istoria şi sfinţenia acestui loc de har. Părintele ne-a reamintit un adevăr simplu, dar vital: importanţa rugăciunii către Sfânta Fecioară Maria, Mama care nu îşi abandonează niciodată copiii şi ne ajută neîncetat. Timpul petrecut la Cacica a fost marcat de cateheza pr. Bogdan care a conţinut şi trei mărturii vii de credinţă, emoţionante şi pline de speranţă. O tânără din Fărcăşeni ne-a împărtăşit din experienţa ei avută la întâlnirea jubiliară a tinerilor de la Roma din 2025, transmiţându-ne entuziasmul şi trăirile profunde din acele zile binecuvântate. Prin mărturia pr. Marcelin Blaj, am descoperit cum arată o viaţă trăită cu adevărat în credinţă. Părintele a subliniat că Dumnezeu ne trasează mereu un drum plin de speranţă, chiar şi atunci când noi nu îl vedem clar. Am înţeles astfel că, indiferent de alegerile sau provocările noastre, nu suntem niciodată abandonaţi, mâna lui Dumnezeu este mereu acolo pentru a ne ghida şi a ne susţine. Iar o tânără din Răchiteni a adus lacrimi în ochii multora povestind cum, în urma unui accident teribil care a lăsat-o în stare gravă, a reuşit să îşi revină şi să fie astăzi bine, datorită puterii vindecătoare a rugăciunii comunităţii. După acest timp de har, am luat prânzul împreună la casa parohială, bucurându-ne de mâncarea primită din partea unui binefăcător din Izvoarele şi de discuţii rodnice. Partea a doua a zilei ne-a purtat spre Gura Humorului. Aici, am lăsat deoparte tehnologia şi am urcat pe traseul Piatra Pinului. Chiar dacă nu este un traseu montan în adevăratul sens al cuvântului, a fost o drumeţie superbă în natură, un cadru perfect care ne-a apropiat şi ne-a oferit şansa să legăm prietenii, să glumim şi să ne cunoaştem mai bine unii pe alţii. Coborârea de pe traseu ne-a adus în parcul Ariniş, unde s-a desfăşurat ultima parte a jocului început dimineaţă. Echipele au avut de trecut ultimele probe contra cronometru, atmosfera fiind plină de adrenalină şi voie bună. Fericiţii câştigători au fost cei care au terminat primii toate sarcinile, iar premiul a fost pe măsură: o pizza delicioasă pe care au împărţit-o între ei. Ziua s-a încheiat aşa cum a început: în comuniune. Ne-am adunat cu toţii pentru nelipsitele poze de grup, imortalizând zâmbetele şi energia unei zile perfecte. În jurul orei 20:00 ne-am îndreptat spre casele noastre, obosiţi fizic, dar cu inima plină de o bucurie pe care doar Dumnezeu o poate oferi, cu amintiri de neuitat şi, cel mai important, mult mai aproape de Isus. Mulţumim pr. decan Petru Blaj şi pr. Ştefan-Bogdan Onode, responsabil cu pastoraţia tinerilor în decanatul de Valea Siretului, precum şi tuturor celor care s-au ocupat de organizare. (Alina-Cristina Gabor pentru Ercis.ro) Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 159, Ultimul acces: 2026-09-28 05:17:55
|
Timp total: 0.03s...
[]:1