Deschiderea celei de-a doua părţi a expoziţiei jubiliare „Millennium Csanadiense 1030-2030” la Timişoara - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri
Ştiri de azi
Ştiri Actuale
Arhiva Ştiri 2026
Arhiva Ştiri 2025
Arhiva Ştiri 2024
Arhiva Ştiri 2023
Arhiva Ştiri 2022
Arhiva Ştiri 2021
Arhiva Ştiri 2020
Arhiva Ştiri 2019
Arhiva Ştiri 2018
Arhiva Ştiri 2017
Arhiva Ştiri 2016
Arhiva Ştiri 2015
Arhiva Ştiri 2014
Arhiva Ştiri 2013
Arhiva Ştiri 2012
Arhiva Ştiri 2011
Arhiva Ştiri 2010
Arhiva Ştiri 2009
Arhiva Ştiri 2008
Arhiva Ştiri 2007
Arhiva Ştiri 2006
Arhiva Ştiri 2005
Arhiva Ştiri 1935
Top Toate Ştirile
Top Ştiri Actuale
Ştiri necitite
Sugeraţi Ştiri
eXTReMe Tracker

Ştiri şi Evenimente

Deschiderea celei de-a doua părţi a expoziţiei jubiliare „Millennium Csanadiense 1030-2030” la Timişoara

[2026-04-26]
foto: Gerhardus.ro
„Credinţa s-a păstrat” – s-a subliniat de mai multe ori de către vorbitori în cadrul vernisajului celei de-a doua părţi a seriei de expoziţii intitulate Millennium Csanadiense 1030-2030, care a avut loc joi, 23 aprilie a.c., de la ora 11.00, în Domul Sfântul Gheorghe, Catedrala romano-catolică din Timişoara. Expoziţia se încadrează în programele spirituale pregătitoare a sărbătoririi jubileului de 1000 de ani de la întemeierea vechii Dieceze de Cenad, în anul 1030, şi va prezenta, în fiecare an, până în 2030 – anul jubileului – câte o etapă din istoria Bisericii locale, ilustrând trecutul şi prezentul vechii Episcopii de Cenad, precum şi ale celor trei Dieceze, înfiinţate separat pe teritoriul acesteia după 1920: Dieceza de Timişoara, Dieceza de Szeged-Csanád şi Dieceza de Becicherecul Mare/Zrenjanin. Astfel, atât în pregătire, cât şi organizarea expoziţiei sunt implicate aceste trei Episcopii vecine şi surori.

„Credinţa s-a păstrat” – motivul, pentru care această realitate a primit un deosebit accent este faptul, că partea a doua a expoziţiei Millennium Csanadiense 1030-2030 aduce în atenţia publicului o perioadă plină de încercări a vechii Episcopii de Cenad: perioada dominaţiei otomane, între anii 1552-1716/18. Astfel, în spatele acestor cuvinte, pe care astăzi le putem rosti cu multă recunoştinţă noi, membrii Bisericii locale de pe aceste meleaguri, se află jertfa, truda, statornicia, încercările, provocările celor care au trăit atunci: preoţi, călugări, Episcopi, oameni de bună credinţă. „Este o mare binecuvântare să trăim într-o epocă în care ne putem pregăti pentru jubileul de 1000 de ani al Diecezei noastre şi să privim înapoi la cei 996 de ani. În toţi aceşti aproape o mie de ani, Dumnezeu a fost cu noi, prezenţa Sa conferă continuitate. Dacă avem un motiv de bucurie, el constă tocmai în aceasta: puterea şi iubirea imensă a lui Dumnezeu străbat aceşti 1000 de ani. Este o epocă în care Episcopii au fost alungaţi, în multe cazuri şi preoţii. Ici-colo se mai găsea câte un paroh sau misionar. Laicii, aşa-numiţii licenţiaţi, îndeplineau cea mai mare parte a muncii pastorale: botezau, predicau, asistau la căsătorii, înmormântări… Vedem însă, că în comunităţi credinţa s-a păstrat, de cele mai multe ori în comunităţi parohiale foarte mici şi în filiale. Credinţa trăită în comunitate are putere”, a afirmat în cuvântul său introductiv E.S. Iosif Csaba Pál, Episcop diecezan, care în continuare a subliniat: „Ne dorim şi vrem ca aceşti cinci ani să fie cinci ani de reînnoire. Sperăm şi lucrăm pentru ca tot mai mulţi oameni să găsească acea comunitate creştină în care sunt primiţi, respectaţi, iubiţi şi ajutaţi să se dezvolte. Îmi doresc ca, atunci când Sfântul Gerard, primul Episcop al Diecezei noastre, se va uita la noi din Ceruri, să găsească, la aniversarea de 1000 de ani, comunităţi pe placul inimii sale!”
Totodată Episcopul diecezan i-a salutat cu multă căldură pe invitaţii care au onorat cu prezenţa acest vernisaj: E.S. Mirko Štefković, Episcop diecezan de Zrenjanin / Becicherecul Mare, E.S. László Böcskei, Episcop diecezan de Oradea, Mons. Lajos Kondé, vicar episcopal al Episcopiei de Szeged-Csanád, Î.P.S. Lukijan Pantelić, Arhiepiscop şi Mitropolit ortodox sârb de Buda, administrator al Eparhiei de Timişoara, pr. Marinko Markov, vicar eparhial la Episcopia Ortodoxă Sârbă din Timişoara, pr. Răzvan Oprişa, protopop greco-catolic de Timişoara, pr. Dr. Ionel Popescu, vicar administrativ emerit al Arhiepiscopiei Ortodoxe a Timisoarei, pastorul evanghelic-lutheran Zsombor Kovács S.P. din Timisoara, pastorul evanghelic C.A. Walter Sinn din Semlac, doamna Ibolya Kovács-Pap, Pastor reformat de Ciarda Roşie (Vöröscsárda), Cornelia Elena Micicoi, prefectul judeţului Timiş, ing. Dejan Popov, subprefect al judeţului Timiş şi reprezentant al Uniunii Sârbilor din România, doamna Milena Mureşan reprezentanta primăriei municipiului Timişoara, Simona Bejan, consilier în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Timiş, Szabolcs János Fábry, consul din partea Consulatului General al Ungariei la Cluj-Napoca, doamna Anja Zougouari, consul al Republicii Federale Germania la Timişoara, Georg Bardeau, consul onorific al Republicii Austriei la Timişoara, Jose Miguel Vinals, consul onorific al Regatului Spaniei la Timişoara, Ilona Sipos, preşedinte executiv al UDMR din judeţul Timiş, Benjamin Neurohr, preşedintele Forumului Democrat al Germanilor din Banat, Erwin Josef Ţigla, preşedintele Forumului Democrat al Germanilor din Banatul Montan, Beatrix Ferencz-Gross şi Dagmar Şiclovan, din partea Forumului Democrat al Germanilor din Timişoara. dr. Gheorghe Sebők, preşedintele Comunităţii Evreilor din Timişoara, doamna Anca Panici, preşedintele Uniunii Bulgarilor din Timişoara, Lucian Oprea, preşedintele Asociaţiei Culturala „Pusta” din Cenad, Christine Theresia Neu, vice-preşedinta Asociaţiei Şvabilor Bănăţeni din Germania, alături de soţul dumneaei, WalterAltmayer, reprezentant în Timişoara al Asociaţiei Şvabilor Bănăţeni din Germania, Erna Paler, preşedinta Fundaţiei Adam-Müller-Guttenbrunn.
Au onorat evenimentul diecezan reprezentanţi ai autorităţilor publice locale, instiţuţii şi asociaţii culturale române, germane, maghiare, sârbe şi bulgare, preoţi ai Diecezelor de Becicherecul Mare/Zrenjanin, Szeged-Csanád, Oradea şi Timişoara. O delegaţie formată din Vesna Zlatičanin şi Tamás Fodor de la Biblioteca Oraşului Vršac/Vârşeţ, dar şi prezenţa prof. univ. dr. Péter Zakar, reprezentant al Universităţii din Szeged, cea a prof. univ. dr. Vasile Docea, directorul Bibliotecii Centrale Universitare Timişoara, a prof. univ. dr. Vasile Râmneanţu, de la catedra de Istorie din cadrul Facultăţii de Litere, Istorie şi Filosofie a UVT a conf. univ. dr. Mihaela Şandor, de la catedra de Germanistică din cadrul Facultăţii de Litere, Istorie şi Filosofie a UVT şi cea a reprezentanţilor Arhivelor Naţionale ale României, Serviciul Judeţean Timiş: Ligia Drăghici şi Raul Ionuţ Rus (director) a subliniat caracterul bănăţean, multietnic, pluriconfesional, multilingvistic, dar şi intercomunitar şi nu în ultimul rând ştiinţific respectiv interdisciplinar al manifestării.
Reiterând spiritul de colaborare deja cu îndelungă tradiţie, cultivat de decenii, se remarcă participarea la vernisaj a reprezentanţilor Centrului Cultural German Timişoara, Muzeului Naţional al Banatului, Muzeului Satului Bănăţean, Bibliotecii Judeţene Timiş „Sorin Titel”, precum şi ai Federaţiei „Caritas” ai Diecezei de Timişoara, ai Asociaţiei Naţionale Kolping, ai Serviciului de Ajutor Maltez, precum şi ai presei scrise şi audio-vizuale – redacţiile Radio Timişoara şi TVR Timişoara – de limbă maghiară, germană şi română. Cadrul muzical a fost asigurat de Róbert Bajkai-Fábián, organistul Catedralei, care au interpretat piese din creaţia compozitorilor Girolamo Frescobaldi, Christian Erbach şi Andreas Düben.
Legat de tematica expoziţiei, E.S. Martin Roos, Episcop emerit a afirmat: „Noi astăzi, care trăim în pace şi nu am cunoscut războiul, ne putem cu greu imagina ce haos, dezordine şi suferinţă au adus în acea vreme războaiele şi într-un final, cucerirea cetăţii Timişoarei şi teritoriul întregii Dieceze de către otomani. O parte considerabilă a credincioşilor a fugit din acest iad spre nord, în actuala Slovacie, pe atunci Ungaria de Sus; structurile parohiale obişnuite erau în mare parte ruinate, doar câţiva preoţi mai erau disponibili, satele, bisericile, castelele şi fortăreţele erau distruse. Însă mica comunitate catolică rămasă pe meleagurile natale nu au fost uitaţi şi nu au fost lăsaţi fără sprijin de către Biserică Catolică universală. Primul semn al vieţii catolice încă existente la nivel local a fost participarea Episcopului de Cenad la Conciliul din Trento, în anul 1562. Acesta a fost călugărul dominican János Kolozsvári/ Johannes von Klausenburg, care, prin intervenţia sa rostită în limba latină clasică, a lăsat o impresie favorabilă părinţilor conciliari.
Odată cu înfiinţarea Congregaţiei pentru Răspândirea Credinţei la Roma (Sacra Congregatio de Propaganda Fide) în 1622, episcopia de Cenad a intrat sub jurisdicţia Congregaţiei romane ca teritoriu de misiune sotto il Turco. Poşta din Roma era transportată la Timişoara pe două căi: pe uscat, scrisorile călătoreau prin Veneţia, Viena, Buda şi Arad până la „Themisuar in Turchia”, adică Timişoara în… Turcia; pe apă, mergeau de la Roma prin Ancona sau Veneţia la Ragusa şi apoi pe uscat „per Belgrado” la Timişoara. La început, în 1572, a apărut la Timişoara Bonifaciu de Ragusa, franciscan care stăpânea şi limba turcă, trimis de Papa Grigorie al XIII-lea ca vizitator apostolic. În februarie 1582, dominicanul Domenico Gergius, tot din Ragusa, era paroh în Timişoara.” Prelegerea dedicată temei expoziţiei, pregătită de E.S, Martin Roos, a fost citită în limbile maghiară, germană şi română de pr. dr. László Bakó şi dr. Claudiu Călin.
La finalul prezentării, E.S. Martin Roos a intervenit, explicând conţinutul a două dintre cele mai importante vitrine: prima, redând scrisorile catolicilor maghiari şi slavi din Timişoara, din 1582, adresate Papei, în speranţa obţinerii unui preot şi unui învăţător pentru viaţa spirituală şi educativă, iar a doua, conţinând duplicatele rapoartele misionarilor din Lipova, Timişoara şi Caransebeş, de la mijlocul secolului al XVII-lea, cu privire la munca lor, dar şi la situaţia comunităţilor lor, pe care le păstoreau. Ulterior, Episcopul emerit a adresat personal mulţumiri E.S. Iosif Csaba Pál, Episcop diecezan pentru găzduirea expoziţiei în Domul Sf. Gheorghe, E.S. László Böcskei, Episcop diecezan de Oradea şi pr. Vakon Zsolt, secretar al Diecezei de Oradea pentru sprijinul acordat şi pentru design-ul panourilor, catalogului, banner-ului şi logo-ului expoziţiei. Panourile oferă informaţii în limbile română, maghiară, germană şi engleză. Ghidul expoziţiei, editat separat în limbile română, maghiară, germană, engleză şi croată a fost prezentat şi distribuit celor prezenţi, la finalul manifestării, în catedrală.
Membrii Biroului Media al Episcopiei de Timişoara au asigurat transmisiunea în direct, prin intermediul Facebook şi Youtube. Moderatorul evenimentului a fost pr. dr. László Bakó, canonic onorific. Expoziţia Millennium Csanadiense 1030-2030, deschisă în Domul Sf. Gheorghe, poate fi vizitată zilnic, până la începutul lunii august, respectând însă programul liturgic şi devoţional (în timpul Sf. Liturghii nu este posibilă permisă vizitarea). Organizatorii oferă tururi ghidate în limbile română, maghiară, germană şi engleză pentru grupuri anunţate cu cel puţin 3-5 zile înainte. (Biroul de presă al Diecezei de Timişoara)

Sursa: www.Catholica.ro

Contor Accesări: 82, Ultimul acces: 2026-09-28 21:09:40