Ambasadoarea Tamar Beruchashvili: Femeile sunt chemate să fie păstrătoare ale credinţei şi promotoare active ale păcii

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Ambasadoarea Tamar Beruchashvili: Femeile sunt chemate să fie păstrătoare ale credinţei şi promotoare active ale păcii

[2026-04-22]

de Ştefana Totorcea

„Femeile sunt chemate să fie păstrătoare ale credinţei, transmiţătoare ale valorilor morale şi spirituale în familie şi în naţiune şi promotori activi ai păcii şi reconcilierii”, afirmă Excelenţa Sa Tamar Beruchashvili, Ambasadorul Georgiei în România.
„Istoria, şi mai ales istoria creştină, ne arată multe astfel de femei: regine, mame, sfinte şi credincioase simple, care adesea, în cele mai dificile vremuri, au păstrat lumina credinţei atunci când părea cea mai fragilă.”
Ambasadorul Georgiei a acordat cu amabilitate Agenţiei de ştiri Basilica un interviu amplu, pe teme variate, de la relaţiile româno-georgiene şi comunicarea digitală până la rolul femeii în societate şi femei care oferă modele şi inspiraţie spirituală.
Femeile au puncte forte distincte
Femeile au puncte forte distincte, spune ES Tamar Beruchashvili, Ambasadoarea Georgiei în România. Foto: Facebook / Georgia in Romania
Basilica.ro: Ce puncte forte şi ce provocări aţi identificat pentru o femeie care urmează o carieră în diplomaţie?
E.S. Tamar Beruchashvili: Peste 25 de ani de serviciu public mi-au oferit oportunitatea unică de a face parte din transformarea istorică a Georgiei şi de a construi noi relaţii ca stat independent.
Sunt mândră că am slujit în diverse funcţii, inclusiv ca ministru de externe, primul ministru de stat pentru integrare europeană, ministru al comerţului şi prima femeie ambasador al Georgiei în Regatul Unit, precum şi reprezentant permanent la Organizaţia Maritimă Internaţională. Din noiembrie 2022, am privilegiul de a fi prima femeie ambasador al Georgiei în România.
Vizită de prezentare la Patriarhia Română. Foto: Ziarul Lumina
Atunci când aleg o carieră în diplomaţie, femeile aduc adesea puncte forte distincte. De exemplu, abilităţile lor de comunicare sunt, de regulă, excelente, permiţându-le să construiască relaţii solide şi să negocieze eficient între culturi.
Inteligenţa emoţională le ajută să gestioneze dinamica complexă a relaţiilor internaţionale. În plus, capacitatea de a face mai multe lucruri simultan şi de a se adapta rapid este un atu valoros în lumea provocatoare şi în continuă schimbare a diplomaţiei moderne.
În pofida acestor atuuri, femeile din diplomaţie se pot confrunta cu numeroase dificultăţi, atât acasă, cât şi la locul de muncă. Printre acestea se numără stereotipurile care pot influenţa percepţiile asupra capacităţilor sau rolurilor lor.
Echilibrul dintre viaţa profesională şi cea personală este o altă problemă serioasă, având în vedere natura solicitantă a activităţilor diplomatice, inclusiv a misiunilor externe. De asemenea, recunoaşterea profesională şi construirea de reţele într-un mediu tradiţional, dominat de bărbaţi (deşi în schimbare), pot necesita eforturi suplimentare.
Pentru a depăşi aceste provocări, femeile diplomat ar trebui să se concentreze pe valorificarea propriilor puncte forte, pe dezvoltarea de noi conexiuni şi pe găsirea unor mentori care să le ofere îndrumare şi sprijin. Procedând astfel, ele nu doar că pot reuşi, ci pot deschide drumul generaţiilor viitoare de femei în diplomaţie. Madeleine Albright, prima femeie secretar de stat al Statelor Unite, spunea: „Există un loc special în iad pentru femeile care nu ajută alte femei!”
Una dintre priorităţile mele principale este să consiliez şi să îndrum tinerii diplomaţi, în special femeile, pentru a se sprijini reciproc în depăşirea barierelor şi atingerea succesului.
Impactul femeilor în răspândirea creştinismului
Ambasadoarea Georgiei a mulţumit recent obştii Mănăstirii Antim pentru pomenirea vrednicului de amintire Patriarh Ilia al II-lea al Georgiei. Foto: X / Tamar Beruchashvili
Basilica.ro: Biserica Ortodoxă Română a dedicat acest an femeilor sfinte, în general mai puţin cunoscute şi promovate. Din această perspectivă, cât de relevant consideraţi faptul că Georgia a fost creştinată de o femeie sfântă (Sfânta Nina)?
ES Tamar Beruchashvili: Aplaud sincer decizia Bisericii Ortodoxe Române de a declara anul 2026 drept An comemorativ al sfintelor femei! Este o oportunitate excelentă de a aprecia impactul femeilor în răspândirea creştinismului şi de a promova şi învăţa din vieţile lor.
Şi Biserica Ortodoxă a Georgiei are o bogată tradiţie de cinstire a femeilor sfinte. Există numeroase sfinte de seamă care au avut un rol esenţial în istoria sa, răspândind valorile creştine şi modelând identitatea naţională.
Printre acestea se numără Sfânta Nina, Sfânta Regină Tamara cea Mare, Sfânta Regină Ketevan, Sfânta Şuşanik, Sfânta Regină Nana, Sfânta Sidonia şi altele. Cinstirea sfintelor este profund înrădăcinată în viaţa liturgică a Bisericii Georgiei, cu sărbători dedicate acestor figuri celebrate anual. Este remarcabil faptul că Biserica Ortodoxă Română le cinsteşte atât pe Sfânta Tamara, cât şi pe Sfânta Nina.
Într-adevăr, cea mai importantă femeie sfântă a Ortodoxiei georgiene este Sfânta Nina, întocmai cu Apostolii, luminătoarea poporului georgian.
Fiind o tânără originară din Capadocia, ea a ajuns în Georgia purtată de o chemare dumnezeiască. Activitatea sa misionară în Regatul Iberiei (Georgia de Est), la începutul secolului al IV-lea, şi influenţa asupra familiei regale – regele Mirian şi regina Nana – au dus la convertirea naţiunii în anul 326.
Biserica Georgiei o cinsteşte pe Sfânta Nina ca „întocmai cu Apostolii” pentru lucrarea sa apostolică. Ea este adesea reprezentată cu o cruce din viţă de vie împletită, care a devenit un simbol naţional al creştinismului georgian.
Locul ei de odihnă, la Mănăstirea Bodbe din estul Georgiei, rămâne un important loc de pelerinaj.
Pentru mine personal, moştenirea Sfintei Nina subliniază importanţa recunoaşterii şi celebrării contribuţiei femeilor la istoria creştinismului, în special în tradiţiile ortodoxe răsăritene.
Un sfânt comun celor două popoare
În vizită la Mănăstirea Antim din Capitală. Foto: Arhiva Basilica.ro / Raluca Ene
Basilica.ro: Biserica Română şi Biserica Georgiană au în comun un sfânt care uneşte istoria şi cultura celor două popoare. Cum apreciaţi importanţa Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul, Mitropolitul Ţării Româneşti, atât la nivel naţional (România / Georgia), cât şi regional?
ES Tamar Beruchashvili: Deşi relaţiile diplomatice oficiale dintre Georgia şi România au fost stabilite acum 33 de ani, rădăcinile prieteniei noastre sunt mult mai adânci, întinzându-se pe mai bine de trei secole.
Relaţia istorică dintre cele două naţiuni se sprijină pe trei personalităţi remarcabile: Sfântul Antim Ivireanul, cleric şi om de cultură român de origine georgiană şi Mitropolit al Ţării Româneşti (†1716); Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu (†1714) şi Regele Vakhtang al VI-lea Bagrationi (†1737), conducătorul Kartliei (Georgia de Est).
Aşa cum se întâmplă adesea în istorie, aceste personalităţi de seamă au avut sfârşituri tragice, însă au lăsat o moştenire durabilă, care continuă să inspire mândrie şi respect în ambele naţiuni. Printre contribuţiile lor, este deosebit de importantă punerea bazelor relaţiilor româno-georgiene, inclusiv înfiinţarea primei tipografii georgiene.
Relaţia istorică de 300 de ani dintre Georgia şi România se întemeiază pe tradiţiile creştin-ortodoxe.
Un simbol de seamă al acestei legături este Sfântul Antim Ivireanul (1650–1716), personalitate religioasă şi culturală emblematică, a cărui viaţă şi operă reflectă profunda legătură dintre credinţă, identitate, limbă şi memoria culturală.
Canonizat ca sfânt comun al Bisericilor Ortodoxe surori Georgiană şi Română în anul 1992, Sfântul Antim reprezintă o punte spirituală, istorică şi culturală solidă între ţările noastre.
Anul trecut s-au împlinit 375 de ani de la naşterea Sfântului Ierarh Antim Ivireanul.
Drumul Sfântului Antim l-a adus în România, unde a avut un rol esenţial în dezvoltarea limbii literare române. Ca Mitropolit al Ţării Româneşti, a promovat folosirea limbii române în cult şi a coordonat tipărirea unor importante cărţi liturgice în română.
Numărul cărţilor tipărite cu implicarea sa este estimat între 68 şi 90, unele surse indicând chiar un număr mai mare. Acestea au fost publicate în mai multe limbi, inclusiv română, greacă, slavonă şi arabă.
Pentru noi, georgienii, este deosebit de important faptul că el a avut un rol decisiv în înfiinţarea primei tipografii georgiene la Tbilisi şi în tipărirea unor cărţi acolo, precum primele Evanghelii în limba georgiană, în anul 1709.
Urmând linia cărturarilor georgieni, Antim Ivireanul se numără printre cei mai de seamă teoreticieni şi practicieni ai Iluminismului occidental din acea vreme. În Georgia, a început recent traducerea operelor sale în limba georgiană – majoritatea scrierilor fiind în română, iar corespondenţa sa în greacă şi arabă fiind păstrată în diverse biblioteci din lume.
Patriarhia Română a declarat anul 2016 drept Anul Comemorativ al Sfântului Antim Ivireanul. În acelaşi an, am celebrat 300 de ani de relaţii culturale între Georgia şi România printr-o expoziţie specială la Muzeul Naţional din Bucureşti.
Legături privilegiate cu Mănăstirea Antim
Alături de Arhim. Augustin Coman la un concert de muzică religioasă română şi georgiană desfăşurat la Mănăstirea Antim. Foto: Arhiva Basilica.ro / Raluca Ene
Ambasada Georgiei menţine legături strânse cu Mănăstirea Antim, un loc cu totul special pentru fiecare georgian care vizitează Bucureştiul şi nu numai. Doresc să exprim înalta noastră apreciere faţă de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, pentru binecuvântarea acordată diverselor iniţiative bilaterale legate de Sfântul Ierarh Antim Ivireanul, precum şi pentru promovarea bogatului patrimoniu religios şi cultural al Georgiei.
Printre acestea se numără colaborarea cu Biblioteca Sfântului Sinod, precum şi parteneriatele cu Agenţia de ştiri Basilica, Basilica Travel, Trinitas TV şi Universitatea din Bucureşti, împreună cu partenerii lor din Georgia, pentru promovarea pelerinajelor şi iniţierea unor proiecte comune.
Cu prilejul împlinirii a 375 de ani de la naşterea Sfântului Ierarh Antim Ivireanul, Ambasada Georgiei în România a organizat o serie de evenimente speciale, între care cântări corale comune ale corurilor georgiene şi române la Mănăstirea Antim, o conferinţă academică în cadrul Festivalului de Poezie de la Bucureşti şi altele.
Unul dintre proiectele de referinţă este o piesă de teatru dedicată Sfântului Antim, scrisă de autorul georgian Basa Janikaşvili, susţinută de Ministerul Culturii din Georgia. Aceasta a fost deja publicată într-un volum bilingv georgiano-român, marcând un precedent unic în schimburile culturale dintre cele două ţări.
Lansarea volumului va avea loc în curând la Bucureşti, în incinta Bibliotecii Sfântului Sinod al Patriarhiei Române. Ulterior, studenţi ai universităţilor de teatru şi cinematografie din Tbilisi şi Bucureşti vor pune în scenă piesa în ambele oraşe.
De asemenea, cu prilejul pomenirii Sfântului Ierarh Antim Ivireanul, Banca Naţională a României a emis o monedă aniversară din aur, pentru colecţionari. Considerăm acest gest un omagiu deosebit adus personalităţii care a pus bazele legăturilor durabile dintre ţările noastre.
„Diplomaţia digitală”, punte între popoare
Vizită în redacţia Agenţiei de ştiri Basilica a Patriarhiei Române. Foto: Basilica.ro / Raluca Ene
Basilica.ro: Ne puteţi spune câteva cuvinte despre utilitatea comunicării online a Bisericii, aşa cum aţi observat-o în interacţiunea cu Agenţia de ştiri Basilica a Patriarhiei Române? Cât de valoroasă consideraţi această „diplomaţie digitală”?
ES Tamar Beruchashvili: Din perspectiva mea de Ambasador al Georgiei în România şi ca susţinător al diplomaţiei digitale, consider comunicarea online a Bisericii extrem de valoroasă.
Prin interacţiunea mea cu Agenţia de ştiri Basilica a Patriarhiei Române, am observat modul în care credinţa, jurnalismul şi tradiţia se întâlnesc şi sunt împărtăşite cu grijă şi respect. În acest sens, apreciez în mod deosebit cooperarea noastră cu arhidiaconul Nicolae Iftimiu, directorul Agenţiei de Ştiri Basilica.
Aş dori să reamintesc modul elocvent în care acesta a explicat rolul comunicării digitale în vremea noastră: folosirea reţelelor sociale pentru a promova „binele care merită cunoscut”, în lupta împotriva „răului care nu merită cunoscut”.
Platformele digitale permit Bisericii să ajungă la un public mult dincolo de spaţiul fizic – împărtăşind în timp real mesajul, activităţile şi valorile sale, într-un mod accesibil şi transparent. În contextul mediului informaţional actual, această rapiditate consolidează încrederea şi creează un sentiment de apropiere cu credincioşii, atât din ţară, cât şi din diaspora.
Consider „diplomaţia digitală” nu doar un instrument tehnic, ci o punte – între instituţii şi oameni, între naţiuni şi între comunităţi de credinţă. Ea ne permite să prezentăm naraţiuni autentice, să combatem dezinformarea şi să creăm spaţiu pentru dialog.
Pentru Georgia, unde Biserica Ortodoxă are un rol central în societate şi cultură, canalul TV al Patriarhiei „Ertsulovneba” („Unitate”), precum şi prezenţa pe platformele de social media, ajută la transmiterea patrimoniului nostru şi la prezentarea tradiţiilor, sărbătorilor, activităţilor filantropice şi mesajelor pastorale către credincioşi, atât în Georgia, cât şi în întreaga lume.
Agenţia de ştiri Basilica a Patriarhiei Române reprezintă un exemplu de utilizare atentă şi eficientă a comunicării online de către o Biserică tradiţională în epoca modernă. Aceasta a reflectat şi evenimente legate de Georgia, precum recenta vizită a delegaţiei oficiale a Patriarhiei Române, cu prilejul trecerii la cele veşnice a iubitului nostru Patriarh-Catholicos al întregii Georgii, Preafericitul Ilia al II-lea. Acest tip de comunicare digitală profesionistă contribuie la apropierea dintre popoare şi la exprimarea solidarităţii.
Această formă de „diplomaţie digitală” poate întări legăturile dintre Georgia şi România într-un moment în care solidaritatea culturală şi spirituală este mai importantă ca oricând. Aştept cu interes continuarea cooperării în acest spirit.
Desigur, instrumentele digitale au limitele lor. Ele nu pot înlocui întâlnirea vie a liturghiei, a pelerinajului sau a interacţiunilor directe, care rămân esenţiale în viaţa ortodoxă. Cu toate acestea, folosite cu discernământ şi înţelepciune, ele devin o extensie valoroasă a diplomaţiei tradiţionale.
Sf. Tamara, o eroină naţională
Basilica.ro: Viaţa Sfintei Tamara, regina Georgiei, ocrotitoarea spirituală a Excelenţei Voastre, oferă o puternică sursă de inspiraţie: ea a apărat creştinismul în faţa expansiunii unui imperiu necreştin şi a întemeiat numeroase mănăstiri în lumea creştină. În acest context, vă rugăm să împărtăşiţi o scurtă reflecţie asupra rolului femeii în societate, în apărarea valorilor credinţei şi în promovarea păcii.
ES Tamar Beruchashvili: Vă mulţumesc pentru această întrebare profundă şi pentru evocarea luminoasei figuri a Sfintei Tamara, marea regină (cunoscută în istorie drept „rege”) a Georgiei, care rămâne una dintre cele mai inspiratoare femei din istoria creştină şi ocrotitoarea mea spirituală.
De 1700 de ani, creştinismul este central pentru identitatea noastră ca naţiune. De la convertirea regatului în anul 326, Georgia a luptat timp de secole pentru a-şi păstra credinţa şi identitatea, în faţa numeroaselor imperii şi invazii; pe ţărmurile estice ale Mării Negre, ea a fost un avanpost creştin în faţa imperiilor Asiei.
Regina Tamara (1160–1213) este, într-adevăr, o reprezentare atemporală a Georgiei. „Epoca de Aur” a ţării a fost definită de domnia sa remarcabilă, o perioadă de succes şi măreţie fără precedent. Influenţa sa a generat progrese extraordinare în plan politic, militar, social şi cultural, transformând Georgia într-o putere regională.
În istoria şi cultura georgiană, ea rămâne o figură puternică şi influentă. Povestea sa excepţională a inspirat o veneraţie durabilă, integrată în identitatea naţională.
Viaţa Sfintei Tamara demonstrează cu o claritate deosebită că o femeie poate exercita cele mai înalte forme de conducere – politică, militară şi spirituală – fără a-şi compromite credinţa sau vocaţia feminină. Într-o epocă marcată de ameninţări constante din partea unor imperii necreştine puternice, ea a apărat cu succes independenţa şi identitatea creştină a Georgiei, nu prin agresiune, ci prin guvernare înţeleaptă, viziune strategică şi profundă încredere în Dumnezeu.
În acelaşi timp, a fost o mare ziditoare de pace şi unitate: a întemeiat şi a sprijinit cu generozitate mănăstiri şi biserici nu doar în Georgia, ci în întreaga lume creştină, devenind o adevărată ocrotitoare a vieţii monahale şi a spiritualităţii ortodoxe.
Exemplul său ne aminteşte că rolul femeii în societate este profund şi de neînlocuit. Femeile sunt chemate să fie păstrătoare ale credinţei, transmiţătoare ale valorilor morale şi spirituale în familie şi în naţiune şi promotori activi ai păcii şi reconcilierii.
Istoria, şi mai ales istoria creştină, ne arată multe astfel de femei: regine, mame, sfinte şi credincioase simple, care adesea, în cele mai dificile vremuri, au păstrat lumina credinţei atunci când părea cea mai fragilă.
Ca Ambasador al Georgiei, sunt mândră că ţara mea continuă să se inspire din moştenirea Reginei Tamara. Georgia rămâne un spaţiu în care credinţa, identitatea naţională şi demnitatea femeii sunt profund împletite.
Fie ca Sfânta Tamara să mijlocească pentru toate femeile din Georgia, din România şi din întreaga lume, care, în zilele noastre, se străduiesc să-şi trăiască vocaţia cu curaj, înţelepciune şi iubire, apărând valorile creştinismului şi lucrând pentru o lume mai dreaptă şi mai paşnică.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 171, Ultimul acces: 2026-09-28 22:43:03

Timp total: 0.04s...

[]:1