De ce Papii vizitează moschei în călătoriile papale?

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

De ce Papii vizitează moschei în călătoriile papale?

[2026-04-18]

foto: Vatican Media
De ce vizitează Papii moscheile islamice, stârnind controverse şi critici prin faptul că participă la evenimente organizate în lăcaşurile de cult ale unei alte religii? De mai bine de un sfert de secol, Papii vizitează periodic moscheile islamice în cadrul călătoriilor oficiale şi al vizitelor papale. Tradiţia a început cu Papa Ioan Paul al II-lea care, în 2001, a devenit primul Papă din istorie cunoscut pentru că a intrat într-o moschee, când a vizitat Marea Moschee din Damasc, capitala Siriei. Papii care i-au urmat, Benedict al XVI-lea, Francisc şi Leon al XIV-lea, au vizitat cu toţii moschei, pentru dialoguri inter-religioase şi întâlniri diplomatice.

Cu toate acestea, practica nu este lipsită de controverse. Într-adevăr, vizita Papei Leon al XIV-lea la Marea Moschee din Alger, pe 13 aprilie 2026, a stârnit reacţii negative pe reţelele de socializare, din partea unora care au criticat faptul că liderul Bisericii Catolice vizitează un important lăcaş sfânt islamic. Aceasta a fost a doua vizită a Papei Leon la o moschee; el a vizitat şi celebra Moschee Albastră din Istanbul la sfârşitul anului 2025. Aşadar, de ce Papii fac vizite la moschei, atrăgând asupra lor controverse şi critici pentru că insistă să meargă la locuri sfinte ale unei alte religii?
Papa Leo al XIV-lea însuşi a răspuns criticilor îndreptate împotriva sa, pe 15 aprilie, la bordul avionului papal, după ce a părăsit Algerul cu destinaţia Camerun. „Cred că vizita la moschee a fost semnificativă şi a arătat că, deşi avem credinţe diferite, avem moduri diferite de a ne închina, avem moduri diferite de a trăi, putem totuşi să trăim împreună în pace”, a spus Sfântul Părinte. „Cred că promovarea acestui tip de imagine este ceva de care lumea are nevoie astăzi”, a spus el, argumentând că astfel de vizite arată că „împreună putem continua să oferim mărturia noastră, pe măsură ce se desfăşoară această călătorie apostolică”.
Gabriel Said Reynolds, profesor de teologie la Universitatea Notre Dame din SUA, care a scris numeroase lucrări despre Coran şi relaţia acestuia cu creştinismul, a declarat pentru EWTN News că interpretarea vizitelor papale la moschei ar trebui să includă o înţelegere a „viziunii Bisericii asupra lui Dumnezeu în lume”. „Care este relaţia lui Dumnezeu cu lumea? Acest lucru a fost important pentru toţi Papii recenţi”. Reynolds a subliniat că o moschee islamică este „fundamental diferită de o biserică”. „O biserică catolică este un fel de templu în care Dumnezeu este prezent în tabernacol – Trup, Sânge, Suflet şi Dumnezeire. Este un spaţiu sacru în sensul cel mai profund al cuvântului.” „Ceea ce ar spune musulmanii despre o moschee este fundamental diferit. O moschee este destinată rugăciunii comunitare, dar rugăciunea comunitară care are loc într-o moschee nu este diferită de rugăciunea ritualică ce se face mai des acasă.”
El a asemănat o moschee cu un „loc de adunare” cu doar câteva caracteristici care o diferenţiază ca loc distinct – cum ar fi un amvon pentru predici ocazionale şi o nişă care indică direcţia spre Mecca, spre care se orientează musulmanii în timpul rugăciunii. Reynolds a spus că Papii vizitează moscheile în mare parte din „preocupare pastorală” pentru creştinii care trăiesc în ţări cu majoritate musulmană, precum Algeria. „Societatea algeriană este profund islamică. În general, nu este marcată de noţiuni de drepturi, responsabilităţi şi cetăţenie în acelaşi mod ca SUA. Cultivarea unor relaţii pozitive cu liderii musulmani este absolut esenţială pentru creştini.”
Reynolds a spus că viziunea Bisericii asupra demnităţii umane are „implicaţii fundamentale în relaţia sa cu necreştinii”. El a subliniat, de exemplu, că Papa „ar putea să se prezinte la o convenţie a ateilor, să se întâlnească cu oamenii de acolo şi să dialogheze cu ei”. „Ioan 3,16 spune că Dumnezeu iubeşte lumea”, a spus el. „Nu este vorba că Dumnezeu îi iubeşte pe credincioşi şi nu îi iubeşte pe necredincioşi”. Declaraţia Nostra Aetate, dată de Conciliul Vatican II în 1965 pentru a trata relaţia catolicismului cu necreştinii, a afirmat că Biserica „îi priveşte [pe musulmani] cu stimă”.
Documentul subliniază că, deşi musulmanii „nu îl recunosc pe Isus ca Dumnezeu”, ei „îl venerează totuşi ca profet”, „îl adoră pe Dumnezeul cel unic” şi acordă totodată cinste Fecioarei Maria. Conciliul Vatican II a recunoscut că „în decursul veacurilor, s-au iscat multe neînţelegeri şi duşmănii între creştini şi musulmani”, dar documentul „îi îndeamnă pe toţi ca, uitând trecutul, să se străduiască sincer pentru înţelegerea reciprocă şi să apere şi să promoveze împreună dreptatea socială, valorile morale, pacea şi libertatea, spre binele tuturor oamenilor”.

Sursa: www.Catholica.ro

Contor Accesări: 136, Ultimul acces: 2026-09-28 22:44:04

Timp total: 0.04s...

[]:1