© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Noul Adam ne redescoperă dimensiunea atotcuprinzătoare a iubirii lui Dumnezeu: Episcopul Siluan al Italiei[2026-04-14]de Ştefana Totorcea„Noul Adam este Cel care ne redescoperă dimensiunea atotcuprinzătoare a iubirii lui Dumnezeu faţă de Om şi faţă de întreaga creaţie. De aceea, şi consecinţele înomenirii Lui, ale morţii şi învierii Lui, privesc întreg Omul şi întreaga creaţie”, scrie Episcopul Siluan al Italiei în Pastorala de Paşti din acest an. „Una dintre consecinţele cele mai grave ale căderii Adamului celui dintâi este tocmai pierderea viziunii atotcuprinzătoare, asupra propriei persoane şi asupra creaţiei, pe care Dumnezeu i-a dăruit-o împreună cu Chipul Său”, explică ierarhul. „Căderea l-a făcut pe Adam să se întoarcă spre sine, cu egoism şi laşitate, fără să-şi asume nici propriul păcat şi nici pe al Evei; să nu asume consecinţele pe care căderea sa le are asupra tuturor vietăţilor ce îi fuseseră încredinţate şi asupra întregii creaţii – căci ştim că toată zidirea (creaţia) împreună-suspină împreună-suferă până acum (Romani 8, 22).” Fiecare poartă în el întreaga umanitate Preasfinţitul Părinte Siluan aminteşte solidaritatea fiecăruia dintre noi cu întreaga umanitate şi responsabilitatea fiecăruia pentru toţi cei din jur. „Domnul nu doar Şi le-a însuşit pe toate ale Omului, în afară de păcat, ci voieşte şi să le împărtăşească pe toate ale Sale cu tot Omul, cu fiecare dintre oameni, şi să facă aceasta în chip atotcuprinzător”, scrie ierarhul. „Şi, precum El poartă deodată întreaga Dumnezeire şi întreaga umanitate, tot astfel fiecare ipostas uman, creat după chipul Său, poartă în el întreaga umanitate, adică pe tot Omul. Aceasta înseamnă că, în fiecare dintre noi, se mântuieşte sau se poate pierde – să nu fie! – întreaga umanitate.” Perspectiva atotcuprinzătoare a Învierii Spre finalul pastoralei, Preasfinţia Sa aminteşte că suntem toţi legaţi între noi, mai ales întru Hristos. „Dacă ne însuşim viziunea atotcuprinzătoare ce ne este dăruită prin vieţuirea sacramentală continuă în Hristos cel mort şi înviat, descoperim mai deplin cine suntem, în ce fel e firesc să ne raportăm unii la alţii şi cum suntem racordaţi la Trupul Său – Biserica Sa cea atotcuprinzătoare (katholiken – sobornicească), ce are vocaţia de a-i cuprinde, temporal (totdeauna), spaţial (pretutindeni) şi comunitar, pe toţi cei care mărturisesc credinţa în El, după cum învaţă şi Cuviosul Vincenţiu de Lerin (Commonitorium 2, 5)”, scrie părintele episcop. „Din această perspectivă, noi, cei care astăzi prăznuim Învierea Domnului, ne bucurăm împreună cu Adam şi Eva, strămoşii noştri şi ai întregului neam omenesc, contemplând dezlegarea lor din legăturile iadului şi, împreună cu ei, cu toţi cei care au murit întru credinţă, neluând cele făgăduite, ci de departe văzându-le şi îmbrăţişându-le (cf. Evrei 11, 13).” Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 137, Ultimul acces: 2026-09-29 01:35:23
|
Timp total: 0.03s...
[]:1
