Patriarhul Daniel a primit Sfânta Lumină de la Ierusalim: Este o binecuvântare pentru toate popoarele

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.05s...

Ştiri şi Evenimente

Patriarhul Daniel a primit Sfânta Lumină de la Ierusalim: Este o binecuvântare pentru toate popoarele

[2026-04-11]

de basilica.ro

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a primit Sfânta Lumină de la Ierusalim, afirmând că este o „binecuvântare pentru toate popoarele care o primesc”.
Lumina Sfânta a fost adusă la Catedrala Patriarhală de la Aeroportul „Henri Coandă” din Otopeni de către o delegaţie condusă de Preasfinţitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop vicar patriarhal.
Preasfinţitul Paisie Sinaitul a purtat candela cu Sfânta Lumină în Catedrala Patriarhală, în timp ce Grupul Psaltic „Tronos” a intonat „Lumină lină”. S-au înălţat rugăciuni pentru ocrotirea poporului român, iar apoi PS Paisie Sinaitul a oferit Sfânta Lumină Preafericirii Sale.
Dar şi binecuvântare
În cuvântul rostit cu această ocazie, PF Daniel a subliniat că Lumina Sfântă este un dar şi o binecuvântare a lui Hristos pentru toate popoarele.
„Ca în fiecare an, începând cu 2009, şi anul acesta primim cu mare bucurie şi cu recunoştinţă Sfânta Lumină de la Sfântul Mormânt al Învierii Domnului nostru Iisus Hristos din Ierusalim. Această Lumină Sfântă este un dar al Domnului nostru Iisus Hristos, Cel înviat din morţi, pentru cei care se duc la Ierusalim şi aşteaptă venirea şi primirea acestei Lumini, care, în acelaşi timp, este o expresie a iubirii lui Hristos faţă de cei care cred în El şi Îl iubesc pe El”.
„De asemenea, această Lumină este o binecuvântare pentru toate popoarele la care ajunge, prin intermediul avioanelor, şi se distribuie în noaptea de Paşti ca semn de binecuvântare a Domnului Iisus Hristos, Cel înviat din morţi, Care a spus despre Sine că este Lumina Lumii şi Care luminează pe tot omul ce vine în lume”, a subliniat Părintele Patriarh.
Ierusalimul cel ceresc
Patriarhul a vorbit despre mărturiile istorice privind Sfânta Lumină de la Ierusalim, inclusiv din partea unor necreştini.
„Această Lumină Sfântă, ca dar de la Hristos Cel înviat din morţi şi ca binecuvântare pentru popoarele care o primesc, a fost văzută de‑a lungul secolelor. Astăzi, la ora la care s‑a transmis la Televiziunea TRINITAS a Patriarhiei Române evenimentul venirii şi primirii Luminii Sfinte la Ierusalim, au fost menţionate în studio o mulţime de mărturii din secole diferite, din secolele 7, 8, 9, 10 şi mai târziu, despre venirea Luminii, nu numai din partea unor creştini, ci şi din partea unor musulmani care au fost, pentru o vreme, stăpânii Ţării Sfinte”.
„Din vremea lor până astăzi, cei care păzesc Sfântul Mormânt sunt două familii de musulmani, iar aceştia, de‑a lungul timpului, au dat mărturii despre venirea Luminii şi despre faptul că această Lumină Sfântă, în primele momente, nu arde. Este o lumină lină, o lumină blândă, o lumină care aduce bucurie”, a continuat Preafericirea Sa.
Patriarhul a explicat, apoi, că prin sfinţire, o biserică devine o icoană a Ierusalimului din ceruri.
„Atunci când nu s‑a adus Lumina de la Ierusalim, lumina pe care preotul o lua de pe masa Sfântului Altar, care simbolizează Mormântul Domnului din care El a înviat, în fiecare biserică ortodoxă este aceeaşi Lumină, Lumina lui Hristos”.
„Pentru că fiecare biserică ortodoxă din lume, odată cu sfinţirea ei, devine o icoană a Ierusalimului cel nou sau a Ierusalimului din ceruri. De aceea, într‑un tropar de la sfârşitul slujbei de sfinţire a unei biserici noi ortodoxe, se cântă: Luminează‑te, luminează‑te, noule Ierusalime”, a adăugat Patriarhul.
Lumina lui Hristos, lumina vieţii noastre
Lumina primită de la Ierusalim simbolizează lumina din Ierusalimul ceresc, pentru a înţelege că destinaţia omului este Împărăţia Cerurilor, nu mormântul.
„Într‑un tropar care se cântă la sfinţirea unei biserici se spune: Această casă, această biserică Tatăl a zidit‑o, Fiul a întărit‑o, Duhul Sfânt a luminat‑o, a înnoit‑o şi a sfinţit sufletele noastre. Deci biserica ortodoxă, pictată şi sfinţită, este icoana Ierusalimului ceresc, despre care vorbeşte Cartea Apocalipsei, în capitolul douăzeci şi unu”.
„Acest Ierusalim nou este numit în Cartea Apocalipsei sălăşluirea lui Dumnezeu cu oamenii. În Biblia de la Bucureşti din anul 1688 s‑a spus chivotul lui Dumnezeu cu oamenii, iar în latină este Tabernaculum Dei Cum Hominibus. Această sălăşluire a lui Dumnezeu împreună cu oamenii este noul Ierusalim sau Ierusalimul ceresc”.
„Se spune în Cartea Apocalipsei că acolo nu va mai fi nici soare, nici lună, căci Domnul va lumina cetatea tot timpul; nu va mai fi noapte, moartea nu va mai fi şi lacrimile nu vor mai fi. Domnul va lumina cetatea cu slava Sa”.
„Deci această lumină pe care noi o primim de la Ierusalimul pământesc este simbol al luminii din Ierusalimul ceresc, în care Se află Hristos Cel răstignit, îngropat, înviat din morţi şi înălţat întru slavă la ceruri. Lumina pe care Hristos ne‑o trimite din Ierusalimul ceresc, ca lumină pentru viaţa noastră, ca să ştim care este ultima destinaţie a vieţii noastre, nu este mormântul, ci lumina Împărăţiei cerurilor”, a spus Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 71, Ultimul acces: 2026-09-29 06:46:34

Timp total: 0.05s...

[]:1