© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Papa Leon: Euharistia duminicală, indispensabilă vieţii creştine[2026-04-12]foto: Vatican Media12.04.2026, Vatican (Catholica) - „Euharistia duminicală este indispensabilă vieţii creştine”, a spus Papa Leon al XIV-lea astăzi, înaintea rugăciunii Regina caeli. Amintind că pleacă mâine în Africa, a amintit de martirii din Abitene, care au ales moartea decât să fie despărţiţi de Euharistia duminicală. Redăm în continuare alocuţiunea papală. Dragi fraţi şi surori, o duminică frumoasă şi, încă o dată, un Paşte fericit! Astăzi, în a doua duminică de Paşte, dedicată Milostivirii divine de către Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea, Evanghelia relatează apariţia lui Isus cel înviat în faţa apostolului Toma (cf. Ioan 20,19-31). Acest eveniment a avut loc la opt zile după Paşte, în timp ce comunitatea era adunată. Acolo, Toma l-a întâlnit pe Învăţător, care l-a invitat să privească urmele cuielor şi să-şi pună mâna în rana din coastă, şi să creadă (cf. v. 27). Această scenă ne invită să reflectăm asupra propriei noastre întâlniri cu Isus cel înviat. Unde îl putem găsi? Cum îl putem recunoaşte? Cum putem crede? Sfântul Ioan, care a relatat evenimentul, ne oferă indicaţii precise: Toma l-a întâlnit pe Isus în a opta zi, în comunitatea adunată, şi l-a recunoscut în semnele jertfei Sale. Mărturisirea sa de credinţă, cea mai înaltă din întregul Evanghelie după Ioan, a izvorât din această experienţă: „Domnul meu şi Dumnezeul meu!” (v. 28). Desigur, nu este întotdeauna uşor să crezi. Nu a fost uşor pentru Toma şi nu este uşor nici pentru noi. Credinţa trebuie hrănită şi susţinută. Din acest motiv, în „a opta zi” – adică în fiecare duminică – Biserica ne invită să facem ceea ce au făcut primii discipoli: să ne adunăm şi să celebrăm Euharistia. În timpul Liturghiei, ascultăm cuvintele lui Isus, ne rugăm, ne mărturisim credinţa, împărtăşim darurile lui Dumnezeu în caritate, ne oferim vieţile în unire cu Jertfa lui Cristos. Trupul şi Sângele Său ne hrănesc, pentru ca şi noi să devenim martori ai Învierii Sale, aşa cum indică termenul „Misă”, care înseamnă „trimitere” sau „misiune” (cf. Catehismul Bisericii Catolice, 1332). Euharistia duminicală este indispensabilă vieţii creştine. Mâine voi pleca în călătoria mea apostolică în Africa. Unii dintre martirii Bisericii africane primare, în special martirii din Abitene, ne-au lăsat o mărturie frumoasă în acest sens. Când li s-a oferit şansa de a-şi salva viaţa renunţând la celebrarea Euharistiei, ei au răspuns că nu pot trăi fără a celebra Ziua Domnului. Acolo creşte şi se întăreşte credinţa noastră. Acolo eforturile noastre, deşi limitate, sunt unite prin harul lui Dumnezeu cu acţiunile membrilor unui singur trup – Trupul lui Cristos – pentru împlinirea unui singur mare plan de mântuire care îmbrăţişează întreaga umanitate. Prin Euharistie mâinile noastre devin „mâinile Celui Înviat”, mărturisind prezenţa, milostivirea şi pacea Lui. Semnele muncii, ale sacrificiului, ale bolii şi ale trecerii anilor sunt adesea gravate în mâinile noastre, la fel cum sunt şi în tandreţea unei mângâieri, a unei strângeri de mână sau a unui gest de caritate. Dragi fraţi şi surori, într-o lume care are atâta nevoie de pace, acest lucru ne cheamă mai mult ca oricând să fim statornici şi credincioşi în întâlnirea noastră euharistică cu Domnul Înviat, pentru a putea merge mai departe ca martori ai carităţii şi mesageri ai reconcilierii. Fie ca Fecioara Maria să ne ajute să facem acest lucru, ea care este binecuvântată pentru că a fost prima care a crezut fără să vadă (cf. Ioan 20,29). După Regina caeli, Sfântul Părinte a spus următoarele: Dragi fraţi şi surori, Astăzi, multe Biserici orientale sărbătoresc Paştele conform calendarului iulian. În comuniune de credinţă cu Domnul înviat, adresez urări sincere de pace tuturor acestor comunităţi. Însoţesc aceste urări cu rugăciunea mea fierbinte pentru toţi cei care suferă din cauza războiului, în special pentru dragul popor al Ucrainei. Fie ca lumina lui Cristos să aducă mângâiere inimilor îndurerate şi să întărească speranţa în pace. Fie ca atenţia comunităţii internaţionale faţă de tragedia acestui război să nu slăbească! În aceste zile de durere, teamă şi speranţă neclintită în Dumnezeu, mă simt mai aproape ca niciodată de iubitul popor libanez. Principiul umanităţii, înscris în conştiinţa fiecărei persoane şi recunoscut în dreptul internaţional, implică o obligaţie morală de a proteja populaţia civilă de efectele îngrozitoare ale războiului. Fac apel la părţile implicate în conflict să declare un armistiţiu şi să caute urgent o soluţie paşnică. Miercurea viitoare se împlinesc trei ani de la începutul conflictului sângeros din Sudan. Cât de mult suferă poporul sudanez, victime nevinovate ale acestei tragedii inumane! Îmi reînnoiesc apelul fervent către părţile beligerante să-şi reducă la tăcere armele şi să înceapă, fără condiţii prealabile, un dialog sincer menit să pună capăt cât mai curând acestui război fratricid. Acum, vă salut pe toţi – romani şi pelerini deopotrivă – în special pe credincioşii care au sărbătorit Duminica Milostivirii Divine la Sanctuarul Santo Spirito din Sassia. Salut corul Musikverein Kleinraming, din Dieceza de Linz din Austria, credincioşii veniţi din Polonia, tinerii de la Collčge Saint Jean de Passy din Paris şi pe cei de diverse naţionalităţi din Mişcarea Focolare. Salut, de asemenea, grupul de pelerini din comunitatea San Benedetto Po şi candidaţii la Mir din Santarcangelo di Romagna şi San Vito. Mâine voi pleca într-o călătorie apostolică de zece zile în patru ţări africane: Algeria, Camerun, Angola şi Guineea Ecuatorială. Vă rog să mă purtaţi în rugăciunile voastre. Vă doresc tuturor o duminică frumoasă! Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 86, Ultimul acces: 2026-09-30 05:59:09
|
Timp total: 0.04s...
[]:1
