25 martie: Ziua Naţională a Greciei[2026-03-25]de basilica.roRepublica Elenă marchează miercuri Ziua Naţională, o sărbătoare ce comemorează începutul insurecţiei din 1821 împotriva Imperiului Otoman şi sărbătoarea Bunei Vestiri. Contextul istoric: De la insurecţie la stat suveran Evenimentele de astăzi celebrează momentul simbolic în care Mitropolitul Germanos de Patras a ridicat stindardul revoluţiei la mănăstirea Agia Lavra, dând semnalul unei lupte pentru autodeterminare care a durat aproape un deceniu. După patru secole de dominaţie otomană, mişcarea de eliberare naţională, susţinută de marile puteri europene ale vremii şi de voluntari internaţionali (filoeleni), a condus la recunoaşterea independenţei Greciei prin Protocolul de la Londra din 1830. Motto-ul revoluţionarilor de la 1821, „Eleftheria i Thanatos” (Libertate sau Moarte), rămâne până astăzi fundamentul identităţii naţionale elene, fiind reprezentat simbolic prin cele nouă dungi ale drapelului naţional. Ceremonii oficiale şi parada militară Punctul central al festivităţilor din acest an este parada militară din Piaţa Syntagma, în faţa Parlamentului Elen din Atena. Ceremonia este prezidată de Preşedintele Republicii şi reuneşte unităţi de elită ale forţelor armate, printre care se remarcă Garda Prezidenţială (Evzones). Membrii Gărzii, echipaţi în costumul tradiţional fustanella, defilează într-un ritual simbolic strict. Fiecare detaliu al uniformei are o semnificaţie istorică: fusta plisată conţine 400 de pliuri, reprezentând numărul anilor de ocupaţie otomană, iar pantofii cu ciucuri (tsarouchia) cântăresc aproximativ 1,5 kg fiecare, fiind echipaţi cu lame metalice pentru a produce un sunet distinctiv în timpul marşului. Dimensiunea creştină Data de 25 martie coincide cu Buna Vestire (Evangelismos), ziua în care Maica Domnului primeşte vestea naşterii Mântuitorului Iisus Hristos. Această suprapunere nu este accidentală, liderii revoluţionari alegând simbolic această zi pentru a lega „vestea cea bună” primită de Maica Domnului de speranţa renaşterii naţionale. Românii şi Grecia Legăturile dintre România şi Grecia au rădăcini istorice. În primul rând, românii sunt printre cei mai numeroşi pelerini în Sfântul Munte Athos. Domnitorii români au susţinut financiar, timp de secole, Sfântul Munte. De asemenea, pe teritoriul Greciei de azi trăiesc peste 150.000 de etnici români sau românofoni, incluzând aromânii şi vlahii. O altă legătură între români şi greci o reprezintă sfinţii. Sfinţi de origine greacă sunt cinstiţi de poporul român. Sfântul Ierarh Nectarie, Sfântul Dimitrie cel Nou sau Sfântul Efrem cel Nou sunt printre cei mai iubiţi sfinţi în România, iar acest lucru este reflectat şi prin creşterea numărului de copii botezaţi cu unul dintre aceste nume. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 69, Ultimul acces: 2026-09-28 20:38:39
|
Timp total: 0.03s...
[]:1