Directorul Observatorului Vaticanului: Misiunea pe Lună Artemis II este o evoluţie importantă[2026-04-03]foto: FreePikZborul de testare Artemis II al NASA a fost lansat în spaţiu miercuri, 1 aprilie 2026, seara, în cadrul unei misiuni de survolare a Lunii cu o durată estimată de 10 zile. Zborul – care este prima misiune lunară cu echipaj uman în peste o jumătate de secol – este un test pentru misiunile viitoare care speră să readucă oamenii pe suprafaţa lunară în 2028. Preotul iezuit Richard A. D’Souza, director al Observatorului Vaticanului din septembrie 2025, a declarat pentru EWTN News că programul Artemis II este „o evoluţie importantă” care se speră că va duce la răspunsuri despre originea Lunii. Astronomul a spus că Biserica Catolică a susţinut întotdeauna explorarea spaţială dar, remarcând comercializarea crescută a zborurilor spaţiale, a avertizat că aceasta trebuie să fie „în beneficiul tuturor”. D’Souza a împărtăşit pentru EWTN News semnificaţia acestei lansări şi modul în care continuă Biserica să privească explorarea spaţială. – Din perspectiva Observatorului Vaticanului, care este semnificaţia misiunii Artemis II de a readuce oamenii în vecinătatea Lunii după mai bine de 50 de ani? – Programul Artemis reprezintă o evoluţie importantă din perspectiva zborurilor spaţiale cu echipaj uman. De la misiunile Apollo, înţelegerea noastră asupra Lunii şi tehnicile ştiinţifice de care dispunem pentru a răspunde la multe dintre întrebările fără răspuns s-au îmbunătăţit. O posibilă aterizare pe Lună ne va permite să răspundem la mai multe întrebări privind originea Lunii. În plus, există o conştientizare tot mai mare a faptului că Luna ar putea găzdui mai multe experimente ştiinţifice care nu ar fi posibile de pe Pământ din cauza abundenţei poluării electromagnetice. Partea îndepărtată a Lunii rămâne ferită de diverse forme de poluare electromagnetică provenită de pe Pământ şi este ideală pentru a capta semnale slabe din cosmos. – Cum vede Biserica Catolică zborurile spaţiale cu echipaj uman astăzi — s-a schimbat această perspectivă de la era Apollo? – Programul Apollo — condus de NASA — s-a concentrat pe efortul uman şi pe a face imposibilul posibil. Astăzi, există mult mai mulţi actori în spaţiu, incluzând numeroase companii private axate exclusiv pe beneficii comerciale. Biserica Catolică, deşi încurajează toate formele de progres uman, este deosebit de preocupată ca beneficiile acestor tehnologii să conducă la binele tuturor şi nu la accentuarea inegalităţii şi a nedreptăţii. Mai mult, Vaticanul este deosebit de preocupat de poluarea mediilor virgine din spaţiu (de exemplu, Luna sau alte planete) şi de riscul major al creşterii deşeurilor spaţiale. – Artemis II este mai degrabă o misiune de testare decât o aterizare — ce ne spune accentul pus pe pregătire şi răbdare despre modul în care trebuie să abordăm explorarea? – Artemis II face parte dintr-un program pe termen lung de a readuce omenirea pe Lună. Deşi au trecut 50 de ani de când am fost ultima oară pe suprafaţa Lunii, acum avem o înţelegere mult mai bună a riscurilor implicate. În acelaşi timp, o mare parte din tehnologia care va fi utilizată în programul Artemis nu a fost niciodată testată pentru acest tip de întreprindere. În orice formă de misiune spaţială care implică persoane umane, sunt necesare cele mai înalte forme de responsabilitate şi securitate. De aceea, NASA manifestă o mare prudenţă în efectuarea tuturor pregătirilor necesare înainte de a ateriza din nou pe Lună. – Unii critici susţin că explorarea spaţiului ne distrage atenţia de la a ne ocupa de suferinţa şi nedreptatea de pe Pământ. Cum răspunde Biserica la această îngrijorare? – Biserica Catolică a susţinut de mult timp explorarea spaţiului, încă din primele zile ale misiunilor Apollo. Ea înţelege valoarea simbolică a explorării spaţiului şi efectul acesteia asupra altor dimensiuni ale vieţii umane. Totuşi, în acelaşi timp, este foarte preocupată ca explorarea spaţiului să nu ducă la o creştere a nedreptăţii aici, pe Pământ. Din acest motiv, s-a exprimat cu deosebită vehemenţă cu privire la tratatele internaţionale şi reglementările privind utilizarea spaţiului şi călătoriile spaţiale care trebuie puse în aplicare — pentru a asigura pacea, dreptatea şi ca beneficiile sale să ajungă la toţi. – Privind în viitor, ce întrebări speraţi că viitoarele misiuni spaţiale vor ajuta umanitatea să exploreze? – Călătoriile spaţiale umane către Marte ne vor cere să înţelegem efectul pe termen lung al călătoriilor spaţiale asupra persoanei umane. Cea mai lungă perioadă petrecută de o persoană în spaţiu a fost de 437 de zile. Înainte de a putea întreprinde misiuni spaţiale mai lungi, trebuie să înţelegem cum să facem faţă urgenţelor medicale în spaţiu. Recenta întoarcere a astronauţilor de la staţia spaţială din cauza unei urgenţe medicale arată cât de dificil poate fi acest lucru. Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 65, Ultimul acces: 2026-09-26 15:06:22
|
Timp total: 0.03s...
[]:1