Sărbătoarea Floriilor, timp de har în Catedrala „Schimbarea la Faţă”

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Sărbătoarea Floriilor, timp de har în Catedrala „Schimbarea la Faţă”

[2026-04-05]

foto: EparhiaClujGherla.ro
Sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim – Duminica Floriilor, din 4 aprilie 2026, a fost o însorită zi de primăvară la Cluj-Napoca, zi în care Isus Cristos, Domnul şi Mântuitorul, a fost întâmpinat cu cântec de preamărire şi stâlpări binecuvântate în Catedrala „Schimbarea la Faţă”, la fel ca în toate bisericile, capelele, mănăstirile catolice de rit bizantin şi în cele ortodoxe.

Sfânta Liturghie arhierească celebrată, de la ora 10.30, în Catedrala clujeană l-a avut ca protos pe Preasfinţia Sa Cristian, Episcopul Auxiliar de Alba Iulia şi Făgăraş, prezent ca reprezentant al Preafericirii Sale Claudiu, Arhiepiscopul Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică şi Păstor al Eparhiei de Cluj-Gherla. Au concelebrat pr. Vasile Tofană, Vicar general, pr. Traian Radu Coste-Deak, vicar judecătoresc, pr. Anton Crişan, rector, pr. Lazăr Teodor şi pr. Ovidiu Ivan, preoţi ai Catedralei. Diacon a fost Ovidiu Marişca, cancelar eparhial, iar studenţii Andrei Sabău şi Ionuţ Mihu au ajutat la altar. Răspunsurile liturgice le-au oferit coriştii Corului „Angeli” al Catedralei, dirijat de prof. Angela David.
Deschizând filele Sf. Evanghelii la lectura duminicii Floriilor (In 12, 1-18), Preasfinţia Sa Cristian a asemănat Biserica acelei case din Betania în care Isus obişnuia să poposească. Pentru că Biserica este locul în care, la fel ca Isus în casa lui Lazăr, „şi noi trebuie să ne simţim bine, să ne simţim primiţi, valorizaţi, acceptaţi, înconjuraţi de prieteni”. Biserica, a subliniat, „de 2000 de ani este Casa Domnului, este casa fiecăruia dintre noi, este locul în care, intrând în această casă, suntem înconjuraţi de oamenii care cred şi care au acelaşi valori ca şi noi. Cu care împreună privim spre Domnul, spre Sfântul Altar şi împreună cerem Domnului vindecare, binecuvântare, ajutor în toate nevoile noastre trupeşti şi sufleteşti.”
Ierarhul a atras atenţia că fiecare dintre momentele importante ale vieţii lui Isus, din contextul intrării Sale glorioase în Ierusalim, conferă sens şi semnificaţie vieţii fiecărui om, indică „o cale ascendentă”, un drum de purificare şi înălţare spirituală, care conduce „înspre Patria Cerească, înspre Ierusalimul Ceresc.” A spus: „Înspre Ierusalim mereu, mereu, se urcă. Aşa urcăm şi noi şi suntem chemaţi să urcăm fiecare în viaţa noastră spirituală. (…) Ierusalimul este locul în care profeţiile se împlinesc; este locul în care revelaţia devine palpabilă. Ierusalimul şi Templul din Ierusalim, în care Isus intră, este locul în care Dumnezeu Însuşi locuieşte. Cel nevăzut, cel nepătruns, cel misterios, Dumnezeul cel mare şi puternic locuieşte în această casă, şi Isus împlineşte această urcare, dându-ne un mesaj şi un exemplu pentru viaţa fiecăruia dintre noi.”
„Sfinţii Părinţi spun că existenţa noastră omenească se află cumva la o confluenţă, la o întâlnire, între o atracţie gravitaţională din sus înspre jos şi din jos înspre sus. Viaţa noastră trupească, relaţiile noastre, de multe ori, care trebuie încă să se perfecţioneze, au tendinţa să ne tragă în jos, înspre partea materială. Dar, totodată, fiecare dintre noi trăim şi simţim atracţia pe care Domnul o trimite, de a ne ridica, de a nu rămâne în mocirla zilelor mai puţin frumoase din viaţa noastră, de a ne ridica ochii spre ceruri; de a căuta cu gândul, cu sufletul, cu fiinţa noastră înspre absolut; de a privi dincolo de ceea ce se întâmplă în jurul nostru şi care ne dă, de multe ori, atâtea motive să ne descurajăm. Şi această tensiune între cele două atracţii o putem rezolva în momentul în care descoperim libertatea pe care Domnul ne-a dăruit-o, pentru a-l alege pe El şi pentru a alege atracţia înspre El; pentru a înţelege că adevărata noastră libertate şi viaţă o avem atunci când îi spunem «da» Lui. Şi când ştim că ataşamentul de acest pământ şi de tot ceea ce el presupune nu are ultimul cuvânt în viaţa noastră, tot ceea ce ni se întâmplă trebuie să ne conducă cu mintea şi cu sufletul înspre înălţime. De aceea viaţa noastră trebuie să fie mereu o asceză, mereu o urcare.”
Preasfinţia Sa Cristian a invitat credincioşii la pregătirea temeinică a sufletului prin Spovadă, rugăciune, eliberare de ataşamente lumeşti, la purificarea inimii şi a gândului, pentru ca, urmându-l pe Fiul lui Dumnezeu pe Calea Crucii – în zilele din Săptămâna Mare -, fiecare să poată învia apoi împreună cu El. Şi, deşi sunt căderi în păcate, în greşeli, în viaţa fiecărui om, a încredinţat că mereu există cale spre în sus, că omul este capabil să se ridice: „Ne ridicăm fruntea, ne ridicăm mintea, ne ridicăm fiinţa la munţi, la Domnul – Cel care a făcut Cerul şi Pământul -, de unde, nu-i aşa, va veni ajutorul nostru”. Au fost şi alte îndemnuri şi încurajări pe care primindu-le, credincioşii vor porni, după această frumoasă sărbătoare, pe urmele stropite cu sânge ale Mântuitorului. Săptămâna Patimilor va fi, şi în acest an, un timp de har, de purificare şi sfinţire, de înălţare a privirii către înălţimea Crucii Mântuitorului pentru a primi de la El iertare, vindecare şi eliberare, pentru ca fiecare să poată dobândi, prin mărita-i Înviere, lumina învierii în propria viaţă.
După celebrarea liturgică, urmând o veche tradiţie a sărbătorii de Florii (din sec. al IV-lea), Ierarhul şi preoţii au oficiat rugăciunea de binecuvântare a stâlpărilor (a ramurilor înverzite) pe care credincioşii, primindu-le, le-au dus la casele lor – semne ale biruinţei asupra morţii împlinită de Domnul prin învierea lui Lazăr şi apoi prin propria-i Înviere. Pr. Anton Crişan, rectorul Catedralei clujene a mulţumit Preasfinţitului Cristian pentru prezenţa sa în mijlocul credincioşilor clujeni. Totodată, a anunţat programul celebrărilor, în Catedrala „Schimbarea la Faţă”, din zilele ce vor urma – în Săptămâna Mare, până la sărbătoarea Învierii.

Sursa: www.Catholica.ro

Contor Accesări: 80, Ultimul acces: 2026-09-26 15:06:49

Timp total: 0.04s...

[]:1