Cardinalul Parolin: Avem nevoie de mai multe voci care să pledeze pentru pace[2026-04-08]Cardinalul Pietro Parolin (foto: Vatican Media)„Este o utopie să credem că pacea este garantată de arme şi de echilibre impuse de cei mai puternici, mai degrabă decât de acorduri internaţionale.” Cardinalul Pietro Parolin, secretar de stat al Vaticanului, a reflectat asupra crizelor şi războaielor care inflamează lumea într-un interviu acordat publicaţiei „Dialoghi”, trimestrial cultural al Acţiunii Catolice Italiene. Cuvintele sale conţin şi o condamnare fermă a reînarmării. „Credem cu tărie că arsenalele trebuie să fie golite, începând cu cele nucleare.” El aminteşte de eşecul reînnoirii acordurilor pentru reducerea progresivă a armelor atomice, care „a dat frâu liber şi mai mult construcţiei de instrumente mortale capabile să anihileze viaţa pe pământ”. „Sunt necesare mai multe voci pentru pace, mai multe voci împotriva nebuniei cursei înarmărilor, mai multe voci ridicate în favoarea fraţilor şi surorilor noastre cei mai săraci, mai multe voci şi mai multe propuneri – mă gândesc, de exemplu, la lumea universităţilor catolice – pentru noi modele economice inspirate de justiţie şi de grija faţă de cei mai slabi, mai degrabă decât de idolatria banilor.” „Este nevoie de un val de umanitate şi de responsabilitate din partea tuturor. În schimb”, continuă Cardinalul, „este dureros să constatăm că, în multe cazuri, singurul răspuns este reînarmarea”. Amintind de speranţa Sfântului Papă Ioan Paul al II-lea, care visa la o Europă unită, Cardinalul Parolin subliniază că istoria „a mers în altă direcţie şi, în loc de o lume mai liberă şi mai unită, am văzut apărând una mai instabilă, fără să se pună remedii eficiente pentru nedreptăţile teribile care fac ca milioane de oameni să sufere de foame, sete, lipsa unei îngrijiri medicale minime şi condiţii de muncă nedemne”. Gândurile sale se îndreaptă spre Ucraina, un război în inima Europei creştine, „o rană” care ne strigă. „Am impresia”, notează Cardinalul, „că devastarea pe care acest război a provocat-o în Ucraina nu este suficient percepută: bilanţul uman enorm, distrugerea oraşelor şi a infrastructurii”. Din Ucraina până în Gaza, „multe guverne”, notează Cardinalul Parolin, „şi-au exprimat indignarea faţă de atacurile rachetelor şi dronelor ruseşti asupra civililor ucraineni, impunând sancţiuni agresorilor. Nu se pare că acelaşi lucru s-a întâmplat cu tragedia distrugerii Gazei.” El semnalează „utilizarea standardelor duble”, legată de „primatul puterii”, dominaţia propriei ţări asupra altora, justificată de dreptul internaţional şi invocată „doar atunci când este convenabil”, dar ignorată în multe alte cazuri. La rădăcină, susţine secretarul de stat, se află criza diplomaţiei, care pare „mută, incapabilă să activeze instrumente alternative”, înlocuită de logica celui mai puternic. „Se pare că există o pierdere a conştientizării valorii păcii, a tragediei războiului şi a importanţei regulilor comune – şi a respectării lor”. „Diplomaţia”, explică Cardinalul, „este arta posibilului şi nu poate funcţiona niciodată conform unor scheme prestabilite impuse de sus sau bazate pe doctrine abstracte”. Prelatul spune că trebuie să pornească de la realitate, „chiar dacă, uneori, aceasta este înspăimântătoare”, şi necesită răbdare şi atenţie pentru rezultate realizabile. În ceea ce priveşte Europa, care nu reuşeşte să vorbească cu o singură voce, este nevoie de „a reînvia în rândul popoarelor sentimentul de apartenenţă europeană şi, în rândul liderilor, conştientizarea necesităţii unei acţiuni comune, fără a abandona niciodată principiile care stau la baza Uniunii Europene”. În ceea ce priveşte Organizaţia Naţiunilor Unite, Cardinalul reiterează că „Sfântul Scaun continuă să creadă în importanţa sa”, considerând organizaţiile internaţionale esenţiale „pentru a limita logica celui mai puternic”. Desigur, dreptul de veto a limitat impactul său, dar, adaugă el, este necesar să nu se treacă „de la forţa legii la legea forţei”. În ceea ce priveşte Consiliul pentru Pace, deşi Sfântul Scaun nu a aderat la acesta, spune el, „menţine dialogul deschis cu ţările implicate”, fiind dispus să facă tot posibilul pentru a promova pacea şi reconstrucţia, în strânsă colaborare cu Biserica Catolică din Ţara Sfântă. „Consider necesară participarea organismelor internaţionale şi a palestinienilor înşişi, deoarece nu este posibil să se decidă viitorul Fâşiei ignorându-i pe locuitorii săi legitimi, care sunt cetăţeni ai Statului Palestina – o entitate care trebuie protejată împotriva oricărei tentative de anexare, care este contrară rezoluţiilor Organizaţiei Naţiunilor Unite şi principiilor fundamentale ale justiţiei.” Reflectând asupra vocea Papilor în perioade de criză, Cardinalul Parolin reaminteşte că aceasta este o „voce în pustiu” dacă nu este susţinută. În ceea ce priveşte apelul administraţiei Trump la valorile religioase, el evidenţiază anumite inconsecvenţe: „Credinţa creştină nu este un stand de prezentare a diferitelor produse din care cumpărătorul poate alege. Nu putem pretinde că iubim şi apărăm viaţa în timp ce ne pasă doar de cei nenăscuţi, fără să recunoaştem că şi vieţile migranţilor care mor pe mare sunt tot vieţi.” În ceea ce priveşte Venezuela, el reafirmă eforturile din trecut ale Sfântului Scaun de a găsi o soluţie care să evite vărsarea de sânge, adăugând că „indiferent de ceea ce s-a întâmplat şi cum s-a întâmplat, continuăm să sprijinim o soluţie paşnică, cerând ca autodeterminarea ţării şi binele poporului venezuelean să fie respectate”. În ceea ce priveşte Groenlanda, după ameninţarea preşedintelui Trump de a o anexa, Cardinalul Parolin notează că, în timp ce apreciază efortul comun al guvernului danez şi al guvernului autonom al Groenlandei de a ajunge la o înţelegere cu Statele Unite, ceea ce s-a întâmplat „a condus poporul groenlandez la o conştientizare reînnoită a propriei identităţi”. Cu privire la Iran, el reiterează necesitatea respectării drepturilor omului şi a cererilor populaţiei, „cultivând cu răbdare dialogul şi pacea”. Întrebat despre China, Cardinalul Parolin aminteşte că „dialogul continuă, în ciuda dificultăţilor”. El subliniază încă o dată că „acordul provizoriu semnat în septembrie 2018 nu este nici un concordat, nici un acord politico-diplomatic, ci se referă exclusiv la procedura de numire a Episcopilor”. „Faptul că astăzi în China toţi Episcopii sunt în comuniune cu Papa”, explică el, „este fundamental”. În ceea ce priveşte Hong Kong, „Biserica continuă să se angajeze în dialog cu autorităţile şi să asigure libertatea religioasă”. În fine, reflectând la progresele enorme ale tehnologiei şi la necesitatea de a respecta limitele, a spus: „Trebuie să apărăm umanitatea şi să luptăm împotriva dezumanizării”. În ceea ce priveşte reţelele sociale, Cardinalul denunţă „utilizarea unui limbaj plin de ură, dispreţuitor, care nu arată nici un respect pentru ceilalţi”, care generează teamă şi duce la identificarea unor presupuşi duşmani. „Creştini fiind”, conchide secretarul de stat al Vaticanului, „trebuie să ne opunem acestei derive prin mărturia noastră zilnică: ura, războiul şi violenţa încep atunci când uităm chipul celuilalt”. Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 95, Ultimul acces: 2026-09-27 08:14:23
|
Timp total: 0.04s...
[]:1