„Darul de iubire al Domnului” celebrat în Catedrala din Cluj

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

„Darul de iubire al Domnului” celebrat în Catedrala din Cluj

[2026-04-09]

foto: EparhiaClujGherla.ro
În Joia Mare, 9 aprilie 2026, Vecernia cu Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, şi apoi, ceremonia spălării picioarelor, au fost celebrările din prima parte a acestei zile de profund simbolism şi în Catedrala greco-catolică clujeană „Schimbarea la Faţă”. Au celebrat: Preasfinţia Sa Cristian, Episcop auxiliar de Alba Iulia şi Făgăraş – reprezentant al Preafericirii Sale Claudiu, Arhiepiscopul Major al Bisericii Române Unită cu Roma şi Păstor al Eparhiei de Cluj-Gherla, pr. Vasile Tofană SJ, Vicar general, pr. Traian Radu Coste-Deak, vicar judecătoresc, pr. Marius Furtună, rector al Seminarului teologic eparhial „Sf. Ioan Evanghelistul”, pr. Anton Crişan, rector şi preoţi care slujesc în Catedrală, diaconi, studenţi seminarişti.

Între tinerii cărora, asemeni apostolilor din partea Domnului Isus, le-au fost spălate picioarele de către Ierarh, s-au aflat pr. Mihai Şona şi studenţi seminarişti, precum şi tineri din Corul „Angeli” al Catedralei. Celebrarea, transmisă în direct şi de postul Maria TV România, a fost una de recunoştinţă şi rememorare a ceea ce reprezintă Darul Domnului pentru întreaga omenire: Sfânta Euharistie – prin care fiecare om, primind hrana cerească, poate trăi, de pe acum, fericirea sfinţilor; Preoţia – harul de a-l întrupa pe Dumnezeu şi de a-l dărui, asemeni Preasfintei Fecioare Maria; învăţătura lui Isus despre adevărata slujire: „Dacă Eu, Domnul şi Învăţătorul, v-am spălat vouă picioarele, şi voi sunteţi datori să vă spălaţi picioarele unii altora” (Io 13,14).
Preasfinţia Sa Cristian a vorbit clericilor şi credincioşilor despre semnificaţia acestei zile, a spus: „Joia cea Mare şi Sfântă este momentul în care, în Vecernia unită cu Sfânta Liturghie a Sf. Vasile cel Mare, Biserica celebrează Euharistia ca fiind Darul de iubire al Domnului”. A explicat în continuare cum, acest Dar, este cel al prezenţei lui Isus cu oamenii, al rămânerii Sale, aşa cum a promis, promisiune reluată la fiecare celebrare a Botezului: «Iată Eu sunt cu voi în toate zilele până la sfârşitul timpului» (Mt 28,20). „Şi cum rămâne Dumnezeu alături de ai săi? Rămâne în Sfintele Taine, rămâne în prezenţa tainică dar reală, vie şi adevărată în mijlocul nostru în Sfânta Euharistie şi în celelalte Sfinte Sacramente. Rămâne în comuniunea dintre noi, în dragostea pe care ne-o manifestăm unii faţă de alţii, rămâne în cuvântul său, cuvânt care este adevăr şi cu care ne cuminecăm ori de câte ori îl citim în Sfânta Scriptură şi îl medităm, şi mai ales când îl trăim în propria noastră viaţă”.
A continuat: „Dar, într-un mod cu totul deosebit, Isus Dumnezeu rămâne alături de noi prin Sfânta Euharistie pe care noi o adorăm, o celebrăm, o păstrăm pe sfintele noastre altare. Astăzi este şi ziua în care este înnoită rezerva euharistică pe sfintele noastre altare, prin rugăciunea Bisericii, prin rugăciunea preoţilor, şi de aceea spuneam că Euharistie (gr.), înseamnă «aducere de mulţumită». Este momentul să aducem mulţumire Domnului pentru darul şi binecuvântarea de a fi împreună, dar şi de a întâlni oameni în vieţile noastre care aleg să-şi dea viaţa, să-şi închine viaţa, să-şi consacre viaţa lui Isus şi Bisericii Sale. … Este sărbătoarea Euharistiei, dar şi sărbătoarea Preoţiei. De aceea suntem cu toţii plini de gratitudine pentru toţi preoţii noştri. Aşa cum ştim, vocaţia la preoţie este într-adevăr un răspuns la o chemare tainică pe care Domnul o adresează fiecăruia dintre noi. Şi depinde de răspunsul nostru dacă îl rostim cu entuziasm, cu curaj şi cu încredere în Cel care ne cheamă.”
Preasfinţia Sa Cristian a descris Darul Preoţiei şi ca pe o mijlocire, a celui prin care vine chemarea preoţească, şi a invitat, în această zi, la aducerea de mulţumire: „Astăzi îi mulţumim Domnului pentru darul Preoţiei, pentru darul Euharistiei şi asigurăm de rugăciunile noastre pe toţi preoţii noştri, pe toţi preoţii din lumea întreagă, mai ales pe preoţii care poate trec prin momente dificile, pe preoţii care trec în familiile lor prin momente dificile, pentru preoţii care sunt bolnavi, pentru preoţii care sunt descurajaţi, pentru tinerii care poate încă nu au curajul să facă pasul, sau să spună «da» lui Dumnezeu. Pe toţi îi încredinţăm Domnului şi Maicii Sfinte şi îl rugăm pe El să suscite, să cheme mulţi şi sfinţi preoţi în via Lui pentru a conduce poporul lui Dumnezeu pe calea mântuirii.” A încheiat subliniind: „Gesturile liturgice pe care astăzi le-am săvârşit aici, în Catedrala din Cluj, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Claudiu, nu sunt doar o amintire nostalgică a ceea ce a făcut Isus, ci întreaga Evanghelie de la Ioan, pe care părintele diacon a citit-o (Io 13,3-17), este un îndemn. Aşa cum a făcut Isus, aşa să facem şi noi unii faţă de ceilalţi. Iar ştergarul cu care El a şters picioarele ucenicilor Săi şi le-a sărutat să fie dragostea cu care fiecare dintre noi ne binecuvântăm unii pe ceilalţi pentru ca să ne apropiem cu bucurie de Sfânta şi Dumnezeiasca Înviere a Domnului nostru Isus Cristos.”

Sursa: www.Catholica.ro

Contor Accesări: 94, Ultimul acces: 2026-09-29 14:05:47

Timp total: 0.03s...

[]:1