Românce în istorie: Marina Ştirbei a pus bazele aviaţiei sanitare. Escadrila Albă, pilotată exclusiv de femei

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Românce în istorie: Marina Ştirbei a pus bazele aviaţiei sanitare. Escadrila Albă, pilotată exclusiv de femei

[2026-03-19]

de Ştefana Totorcea

Cu 114 ani în urmă, în 19 martie 1912, se năştea la Viena Marina, fiica Prinţului George Ştirbei. Era nepoata lui George Valentin Bibescu, pionier al aviaţiei, şi verişoara legendarului Constantin M. (Bâzu) Cantacuzino – as al aviaţiei în al Doilea Război Mondial, astfel că avea în sânge pilotajul.
S-a numărat printre primele femei pilot din Europa şi a pus bazele aviaţiei sanitare în condiţii de război: flota era cunoscută sub numele de „Escadrila Albă” şi pilotată exclusiv de femei.
Prinţesa Marina Ştirbei a obţinut brevetul de pilot în 1935, după ce a urmat cursurile Şcolii de Turism Aerian „Mircea Cantacuzino” din România. Prima absolventă a şcolii fusese tot o femeie, Ioana Cantacuzino, sora pilotului Mircea Cantacuzino, fondatorul şcolii.
De la stânga la dreapta: Constantin Bâzu Cantacuzino, Nadia Russo, Marina Ştirbei şi Irina Burnaia – membre ale Escadrilei Albe. Sursa foto: Dosaresecrete.ro
În anul următor, Marina Ştirbei a câştigat un concurs aerian care a constat dintr-un raid pe ruta Bucureşti – Constanţa – Galaţi – Iaşi – Cernăuţi.
Tot în acel an, prinţesa a participat la un mare raid în nordul Europei, singură la bordul avionului, pe ruta Bucureşti – Stockholm, devenind prima româncă ce a zburat pe această rută şi a survolat Marea Baltică în condiţii de ceaţă.
Cum s-a înfiinţat Escadrila Albă
În 1937, Prinţesa Marina Ştirbei a reprezentat Aeroclubul Regal Român la prima Conferinţă Tehnică Internaţională de Ajutorare Aeriană. La iniţiativa ei, au fost obţinute două avioane sanitare care puteau transporta câte doi răniţi şi o însoţitoare.
Sursa foto: Dosaresecrete.ro
Ca membră în comitetul de conducere al Crucii Roşii Române, în 1938 a participat, alături de Mariana Drăgescu, Nadia Russo, Virginia Duţescu şi Irina Burnaia, la Manevrele Militare Regale organizate la Galaţi.
După ce a testat un avion de transport echipat sanitar, Marina Ştirbei a avut ideea creării unei escadrile sanitare militare, încadrată în exclusivitate cu personal navigant feminin, după modelul organizaţiei feminine finlandeze „Lotta Svrd”.
Aşa a fost înfiinţată, în 25 iunie 1940, prima flotă de aviaţie sanitară a României. Jurnalistul italian Curzio Malaparte, aflat într-o călătorie de documentare pe frontul din Moldova, a numit flotila „Escadrila Albă”.
Avioanele sanitare erau pilotate de Marina Ştirbei, Mariana Drăgescu, Nadia Russo, Smaranda Brăescu, Virginia Duţescu, Stella Huţan Palade, Victoria Pokol, Eliza Vulcu, Maria Nicolae.
Eroismul femeilor pilot
Femei pilot din Escadrila Albă. Sursa foto: Adevarul.ro
Aceste femei au pilotat în sute de misiuni de salvare din cele mai dure teatre de război în perioada 1940–1945. Au îndeplinit cu succes misiuni în campaniile: Basarabia şi Odessa (1941), Stalingrad (1942), Crimeea (1943).
În bătălia de la Odessa, fiecare femeie pilot zbura de patru ori pe zi, în misiuni infernale. Numai de la Odesa au salvat peste 700 de răniţi.
Pe timp de război, Prinţesa Marina Ştirbei a transformat conacul familiei de la Dărmăneşti, judeţul Bacău, în sanatoriu pentru aviatorii de pe front.
Ultima nuntă princiară a secolului
Nunta prinţilor Marina Ştirbei şi Constantin Basarab Bibescu Brâncoveanu. În imagine apar aviatoare din Escadrila Albă. Sursa foto: Arhiva familiei Brâncoveanu
În 1942, Prinţesa Marina Ştirbey s-a cununat cu Prinţul Constantin Basarab Bibescu Brâncoveanu la Biserica Domniţa Bălaşa, nunta princiară având loc la Palatul Mogoşoaia. Naşi le-au fost Martha Bibescu şi George Matei Cantacuzino.
„Asta e ultima nuntă aristocratică din Europa nouă ce se întrevede. Alta nu va mai fi!“, aprecia exclamativ ambasadorul finlandez la Bucureşti, Eduard Palin.
Cei doi soţi au avut doi copii, dar anii comunismului aveau să fie necruţători cu familia.
Prigoana şi exilul
Marina Ştirbei în 1992, la Mănăstirea Dintr-un Lemn, jud. Vâlcea. Foto: Arhiva familiei Brâncoveanu
În 1948, soţul Marinei a fost arestat, avionul şi toate bunurile familiei au fost confiscate de comunişti. Marina Ştirbei şi cei doi fii ai săi, Constantin şi Mihai, trăiau din vânzarea câtorva lucruri pe care reuşiseră să le salveze. În 1949, prinţesei i s-a fixat domiciliul obligatoriu în Bucureşti, la mansarda unei case din Str. Alexandru Popov nr. 55.
În timp ce soţul ei a ajuns să muncească la Canal, ea lucra cot la cot cu muncitoarele pentru amenajarea spaţiilor dedicate unor manifestaţii comuniste. Revenit pentru scurt timp acasă, soţul ei a fost din nou arestat şi condamnat la opt ani de închisoare pentru nişte vorbe schimbate cu „prieteni” care au informat Securitatea.
Graţie demersurilor făcute de Martha Bibescu din exil, pe căi diplomatice, soţii au reuşit să iasă cu familia din ţară. În anii 1960. S-au alătura naşei lor în Anglia, unde Prinţul Constantin Basarab Brâncoveanu a fost o vreme angajat al secţiei române a postului de radio BBC Londra.
În 1981, cei doi soţi s-au stabilit în Franţa, la Bouloc, la aproximativ 100 km de Toulouse, unde Constantin Brâncoveanu a trecut la cele veşnice în 1983.
În anul 1992, Marina Ştirbei a venit în România pentru a participa la slujba canonizării Sf. Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu şi a fiilor acestuia, Constantin, Ştefan, Radu şi Matei. Aviatoarea s-a mutat la cele veşnice în 15 iulie 2001, la Bouloc în Franţa.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 109, Ultimul acces: 2026-09-26 15:08:26

Timp total: 0.04s...

[]:1