© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.05s...
Românce în istorie: Ştefania Mărăcineanu a descoperit radioactivitatea artificială şi a produs prima ploaie artificială[2026-03-15]de Ştefana TotorceaCu 82 de ani în urmă, în 15 martie 1944, s-a mutat la cele veşnice fiziciana Ştefania Mărăcineanu, discipolă a Mariei Curie şi femeia care a adus prima ploaie artificială din lume – prin metode ştiinţifice. Dar poate că cea mai mare descoperire a ei a fost fenomenul radioactivităţii artificiale, semnalat în premieră în teza ei de doctorat din 1924. Ştefania Mărăcineanu s-a născut în 18 iunie 1882, la Bucureşti, unde, în 1910, a absolvit Facultatea de Ştiinţe Fizico-Chimice. În jurul anului 1920, a primit o bursă de studiu la Paris, unde a urmat cursurile susţinute de Marie Curie, descoperitoarea radioactivităţii naturale. Deschizătoare de drum în cercetare Sursa foto: Radio România În 1924, Ştefania Mărăcineanu şi-a susţinut lucrarea de doctorat la Universitatea Sorbona din Paris: „Cercetări asupra constantei poloniului şi asupra penetrării în metale”. Lucrarea a stârnit interes enorm, deoarece românca tocmai identificase fenomenul radioactivităţii artificiale. La susţinerea tezei a participat însăşi Marie Curie, dublă laureată a Premiului Nobel şi prima femeie ce a primit acest premiu. Aceasta i-a oferit româncei un post de cercetătoare la laboratorul ei, unde Ştefania Mărăcineanu a lucrat cu fiica şi ginerele savantei, Irčne Curie şi Frédéric Joliot. Realizări în ţară Românca a mai lucrat şi pentru observatoarele din Meudon şi Paris până în 1930. În 1925, cu prilejul unei vizite oficiale la Paris, Regele Ferdinand şi Regina Maria au cunoscut-o pe Ştefania Mărăcineanu, savanta fiindu-le prezentată chiar de preşedintele Republicii Franceze, care era la curent cu cercetările ei. Ştefania Mărăcineanu în laborator. Sursa foto: Idol-man.blog La revenirea în ţară, cercetătoarea a primit o subvenţie din fondurile proprii ale reginei, bani din care a înfiinţat primul laborator de radioactivitate din România, la Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti. În vara secetoasă a anului 1931, Ştefania Mărăcineanu a creat prima ploaie artificială din lume în Bărăgan, prin dispersarea de săruri radioactive în nori. În acest scop a lucrat cu prof. Dimitrie Bungeţianu şi Nicolae Vasilescu Karpen, ajutaţi de celebrul pilot Bâzu Cantacuzino, as al aviaţiei. „Ploaia nu este decât o consecinţă imediată a influenţii solare în radioactivitate”, explica savanta în 1935. „În cercetările mele pentru radioactivitatea plumbului cercetam vechile acoperişuri de plumb ale Parisului, în special acoperişurile Observatorului. Am făcut constatarea că un încăpăţânat ghinion mă urmărea, cerul acoperindu-se cu nori ori de câte ori lucram pe acoperişuri. Am ajuns curând la concluzia că nu era o simplă coincidenţă care mă împiedica să lucrez, ci că expunerea unor substanţe radioactive la soare atrăgea condensarea norilor.” Sursa foto: Dosare Secrete Metoda Ştefaniei Mărăcineanu de producere a ploii a fost brevetată în România. Între contribuţiile ei la cercetarea ştiinţifică se mai numără observaţia, făcută în premieră, că înaintea unui cutremur creşte radioactivitatea în epicentru (importantă pentru predicţia fenomenului pe termen scurt) şi observarea unei legături între radiaţii şi razele solare. Contribuţie recunoscută, dar nu şi la Premiul Nobel În 1934, soţii Irčne şi Frédéric Joliot-Curie au prezentat rezultatele cercetărilor lor legate de radioactivitatea artificială, oferind o explicaţie fizică şi matematică a descoperirii făcute iniţial de Ştefania Mărăcineanu în timpul cercetărilor ei pentru doctorat. În 5 iunie 1934, Irčne Joliot-Curie declara, pentru Neues Wiener Journal: „Ne amintim cu recunoştinţă că savanta română, domnişoara Mărăcineanu, a anunţat în 1924 descoperirea radioactivităţii artificiale”. Sursa foto: Dosare Secrete În 10 decembrie 1935, cei doi soţi francezi au primit premiul Nobel pentru explicarea ştiinţifică a acestei descoperiri. Românca nu a avut parte de lauri, după cum i-a scris Regelui Carol al II-lea după ce la Universitatea din Bucureşti i s-a refuzat acordarea unui grad superior: „Numirea mea s-ar putea face pe aceeaşi cale excepţională, ca o recompensă a descoperirii radioactivităţii artificiale, care este a mea, şi de al cărui fruct s-a bucurat d-na Joliot-Curie. Domnul Decan al Facultăţii de Ştiinţe şi o parte din profesori mă sacrifică pentru a nu-i nemulţumi pe soţii Joliot-Curie, de care, zic dumnealor, au nevoie.” În 1937, Ştefania Mărăcineanu a devenit membru corespondent al Academiei Române. Sursa foto: Dosare Secrete S-a mutat la cele veşnice în 15 martie 1944, bolnavă de cancer din cauza cercetărilor cu radiaţii pe care le-a făcut şi împărtăşind astfel acelaşi destin final pe care l-a avut şi Marie Curie. Ştefania Mărăcineanu este înmormântată la Cimitirul Bellu din Bucureşti. Explorează mai mult pe stefania-maracineanu.ro. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 97, Ultimul acces: 2026-09-26 15:09:31
|
Timp total: 0.05s...
[]:1
