© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.05s...
Românce în istorie: Cecilia Cuţescu-Storck, prima femeie profesor universitar în învăţământul de artă din Europa[2026-03-14]de Ştefana TotorceaSâmbătă se împlinesc 147 de ani de la naşterea celei care avea să fie prima femeie profesor universitar în învăţământul de artă din Europa şi prima femeie din România care a realizat pictură murală: Cecilia Cuţescu-Storck. Artista s-a născut în 14 martie 1879 la Râu Vadului, com. Câineni, jud. Vâlcea, în familia Brăneanu, cu rădăcini aromâne, şi a fost adoptată de bunicii materni, familia Cuţescu. A urmat Şcoala Centrală de Fete din Bucureşti, apoi a studiat arta la Bucureşti, la München şi la Paris (1899). Prima ei expoziţie personală a fost la Paris în 1906. În acelaşi an s-a întors în România. Portret fotografic al artistei realizat de Frederik Storck, colorizat ulterior. Foto: Public domain În perioada de la Paris şi ulterior, Cecilia Cuţescu-Storck a fost apropiată de Constantin Brâncuşi. La un moment dat, la Bucureşti, chiar au expus împreună, într-un salon organizat de gruparea Tinerimea Artistică. Erau descrişi ca „cei doi nebuni de la Tinerimea”. Casa Cuţescu-Storck În 1909, Cecilia Cuţescu s-a căsătorit cu sculptorul Frederik Storck. Cei doi au construit, în colaborare cu arhitectul Alexandru Clavel, imobilul de pe strada Vasile Alecsandri nr. 16, care a devenit studioul lor de lucru şi căminul lor începând din 1911. Între 1913 şi 1917, artista a decorat interiorul cu numeroase picturi murale de inspiraţie simbolistă – un exerciţiu care prevestea calea pe care o va urma, aceea de pictoriţă murală. Artista şi-a făcut mâna în ceea ce priveşte compoziţia murală în propria casă. Foto: Muzeul Municipiului Bucureşti 1916 a fost un an plin de realizări: Cecilia Cuţescu-Storck a pictat ansamblul mural din holul Băncii Marmorosch-Blank – prima pictură murală din România realizată de o femeie; a fondat, împreună cu Olga Greceanu şi Nina Arbore, Asociaţia Femeilor Pictore şi Sculptore; şi a fost acceptată ca profesoară la catedra de Arte Decorative a Şcolii de Belle-Arte din Bucureşti. Acceptarea în mediul universitar Acceptarea ei la nivel academic s-a făcut cu greutate şi după multe piedici. Reuşita a fost sărbătorită la Paris, în atelierul pictoriţei poloneze Olga Boznańska, cea care a realizat şi un portret al româncei. Cecilia Cuţescu-Storck avea să scrie ulterior: „Şi când îmi aduc aminte câte ostilităţi a trebuit să înfrâng pentru a obţine această catedră, în acele timpuri când femeia nu era îndeajuns considerată, fiind lipsită de orice drepturi!…Câte intrigi şi neplăceri am îndurat! S-a mers până acolo încât să se caseze de două ori concursul la care totuşi reuşisem. Dar m-am prezentat a treia oară şi tot am izbutit să ocup catedra”. Succesul internaţional Ansamblul mural pictat de Cecilia Cuţescu-Storck în Aula Academiei de Studii Economice spune povestea comerţului românesc (1933). Sursa foto: Jupanesele.ro În 1924 şi în 1928, Cecilia Cuţescu-Storck a reprezentat România la Bienala de la Veneţia, iar în 1929 a primit Marele Premiu la Expoziţia Internaţională de la Barcelona, pentru tablourile În extaz şi Interior, fiind decorată de guvernul spaniol cu ordinul Meritul Civil. A continuat să expună în toată Europa, iar în 1933 Franţa i-a acordat titlul de Cavaler al Legiunii de Onoare. În perioada interbelică, artista a realizat alte două mari ansambluri murale: fresca de 100 de metri pătraţi din Aula Magna a Academiei de Studii Economice, dedicată istoriei negoţului românesc (1933), şi plafonul din Sala Tronului a Palatului Regal, unde a pictat „Apologia artelor româneşti” (1934). Implicare în favoarea breslei Cecilia Cuţescu-Storck la Constantinopol. Foto: Art Safari În 1937 a devenit preşedinta Sindicatului de Arte Frumoase – o altă premieră pentru o femeie artistă. Sub patronajul reginei Maria, sindicatul a primit un sediu în Bd. I.C. Brătianu din Bucureşti şi un spaţiu pentru congrese şi expoziţii. Au fost obţinute drepturi pentru artişti: pensii, drepturi de autor, carnete de călătorii, reduceri de impozite. În 1943, artista a publicat autobiografia „Fresca unei vieţi”. În 1948, operele de artă ale soţilor Storck au fost declarate de utilitate publică, iar în 1951 atelierele lor au fost deschise ca muzeu, familia păstrând spaţiul de locuit. În 1957, artista a primit la Bucureşti titlul de Maestru Emerit al Artei. În prezent, casa soţilor Storck adăposteşte Muzeul de Artă „Frederic Storck şi Cecilia Cuţescu-Storck”, parte a Muzeului Municipiului Bucureşti, deschis publicului. „Am făcut ceva pentru patria mea” Cap al Ceciliei Cuţescu-Storck sculptat de Frederik Storck în 1909). Foto: Creative Commons / Joe Mabel În 1969, la 90 de ani, artista mărturisea: „Sunt mândră când mi se admiră pictura, dar mă simt fericită atunci când am prilejul să constat că ea e admirată drept un produs al artelor româneşti. Atunci ştiu că am făcut ceva pentru patria mea”. În acelaşi an, s-a mutat la cele veşnice. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 100, Ultimul acces: 2026-09-27 08:15:23
|
Timp total: 0.05s...
[]:1
