© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Moştenirea lui Iancu de Hunedoara a fost evocată într-un simpozion la Academia Română[2026-03-13]de Cristian DamianAcademia Română a găzduit miercuri simpozionul „Iancu de Hunedoara şi timpul său”. Evenimentul a reunit istorici şi cercetători care au prezentat studii privind personalitatea şi moştenirea istorică a voievodului. În deschiderea evenimentului, Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, a subliniat rolul lui Iancu de Hunedoara în apărarea creştinătăţii şi importanţa rememorării personalităţii sale în contextul istoriei europene. „A fost caracterizat, după cum ştim, ca şi Ştefan cel Mare mai târziu, drept Atlet al lui Hristos, sporind faima sa şi a familiei, ilustrând secolul de aur al rezistenţei antiotomane în timpul cruciadei târzii. Papa Pius al II-lea, Enea Silvio Piccolomini, înainte să fie ales papă, zicea că a sporit mai mult gloria românilor din care s-a născut decât gloria ungurilor pe care i-a slujit”. Memoria faptelor voievodului a rămas vie nu doar în spaţiul românesc, ci şi la popoarele balcanice: „Faptul că el este rememorat şi de alte popoare din jurul nostru, în primul rând de maghiari, de sârbi, de bulgari şi de ceilalţi balcanici, nu poate fi decât un motiv de bine”. Moştenirea voievodului Primarul municipiului Hunedoara, Dan Bobouţanu, a evidenţiat importanţa demersurilor de recuperare şi promovare a memoriei voievodului: „Manifestarea de astăzi este rodul unei perseverenţe de a aduce în mentalul colectiv memoria faimosului personaj istoric care, aşa cum a spus academicianul Ioan Aurel Pop, a făcut cinste Balcanilor”. Daniela Marcu Istrate, arheolog la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucureşti, a subliniat aspectele legate de identitatea ortodoxă din Transilvania în vremea voievodului. „Această încercare de reconstruire şi înţelegere a respectivului peisaj aruncă o lumină profundă asupra societăţii ortodoxe şi româneşti din Transilvania şi, indirect, asupra elitelor. Ne arată, până la urmă, că în vremea lui Iancu de Hunedoara a existat o elită românească ortodoxă puternică, mai ales în regiunea Hunedoarei, dar şi pe tot cuprinsul Transilvaniei”. Printre invitaţii care au mai luat cuvântul s-au aflat Ioan Drăgan de la Serviciul Judeţean al Arhivelor Cluj, Ovidiu Cristea, cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” din Bucureşti, Petronel Zahariuc, directorul Institutului de Istorie „A.D. Xenopol” din Iaşi, şi Alexandru Simon, cercetător ştiinţific la Centrul de Studii Transilvane din Cluj-Napoca. Simpozionul a fost organizat de Academia Română, în parteneriat cu Primăria Municipiului Hunedoara şi Muzeul Naţional al Literaturii Române. Anul Iancu de Hunedoara Anul 2026 a fost instituit prin lege ca „Anul Iancu de Hunedoara”. Proiectul a fost iniţiat de doi deputaţi de Hunedoara. Evenimentul marchează 570 de ani de la victoria de la Belgrad (21-23 iulie 1456) şi de la mutarea în veşnicie (11 august 1456) a lui Iancu de Hunedoara. Autorităţile centrale şi locale şi instituţiile publice pot organiza sau sprijini logistic şi material manifestări de comemorare şi celebrare a personalităţii lui Iancu de Hunedoara. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 144, Ultimul acces: 2026-09-26 20:11:47
|
Timp total: 0.04s...
[]:1
