© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.06s...
Papa Leon: Suntem chemaţi să ne trăim credinţa cu „ochii deschişi”[2026-03-15]foto: Vatican Media„Persistă până în zilele noastre opinia că credinţa este un fel de «salt în întuneric», o renunţare la gândire, astfel încât a avea credinţă ar însemna a crede «orbeşte»”, a spus azi Papa Leon al XIV-lea, înainte să recite rugăciunea „Îngerul Domnului” alături de cei prezenţi în Piaţa San Pietro. În realitate, credinţa ne deschide ochii. „Credinţa nu este un act orb, o renunţare la raţiune sau o retragere într-un fel de certitudine religioasă care ne face să ne întoarcem privirea de la lume”, a mai spus el. Redăm alocuţiunea papală. Dragi fraţi şi surori, o duminică frumoasă! Lectura evanghelică a celei de-a patra duminici din Postul Mare relatează vindecarea unui orb din naştere (cf. Ioan 9,1-41). Prin simbolismul acestei relatări, evanghelistul Ioan ne vorbeşte despre misterul mântuirii: în timp ce noi eram în întuneric, în timp ce omenirea umbla în beznă (cf. Isaia 9,2), Dumnezeu l-a trimis pe Fiul Său ca lumină a lumii, pentru a deschide ochii orbilor şi a ne lumina viaţa. Profeţii anunţaseră că Mesia va deschide ochii orbilor (cf. Isaia 29,18; 35,5; Psalmul 146,8). Isus însuşi a confirmat autenticitatea misiunii Sale arătând că „orbii îşi recapătă vederea” (Matei 11,5) şi s-a prezentat cu cuvintele: „Eu sunt lumina lumii” (Ioan 8,12). Cu siguranţă, noi toţi putem spune că suntem „orbi din naştere”, pentru că singuri nu putem vedea misterul vieţii în toată profunzimea Sa. Acesta este motivul pentru care Dumnezeu s-a făcut trup în Isus, pentru ca lutul umanităţii noastre, modelat de suflarea harului Său, să primească o lumină nouă, capabilă să ne ajute să ne vedem pe noi înşine, pe ceilalţi şi pe Dumnezeu în adevăr. Este izbitor faptul că, de-a lungul secolelor, s-a răspândit şi persistă până în zilele noastre opinia că credinţa este un fel de „salt în întuneric”, o renunţare la gândire, astfel încât a avea credinţă ar însemna a crede „orbeşte”. Cu toate acestea, Evanghelia ne arată că, prin contactul cu Cristos, ni se deschid ochii. Într-adevăr, autorităţile religioase îl întreabă cu insistenţă pe orbul vindecat: „Atunci cum ţi s-au deschis ochii?” (Ioan 9,10); şi din nou: „Cum ţi-a deschis El ochii?” (v. 26). Fraţi şi surori, şi noi suntem vindecaţi de iubirea lui Cristos şi suntem chemaţi să ne trăim credinţa cu „ochii deschişi”. Credinţa nu este un act orb, o renunţare la raţiune sau o retragere într-un fel de certitudine religioasă care ne face să ne întoarcem privirea de la lume. Dimpotrivă, credinţa ne ajută să vedem lucrurile „aşa cum le vede Isus însuşi, cu proprii Săi ochi: este o participare la modul Său de a vedea” (Lumen Fidei, 18). În acest sens, credinţa este o invitaţie la a ne „deschide ochii”, aşa cum a făcut Domnul, mai ales faţă de suferinţa altora şi faţă de necazurile lumii. Astăzi, într-un mod special, în faţa numeroaselor întrebări ale inimii umane, precum şi a situaţiilor tragice de nedreptate, violenţă şi suferinţă care marchează epoca noastră, este esenţial ca credinţa noastră să fie alertă, atentă şi profetică. Ea trebuie, de asemenea, să ne deschidă ochii la întunericul lumii şi să aducă altora lumina Evangheliei prin angajamentul nostru faţă de pace, justiţie şi solidaritate. Să-i cerem Fecioarei Maria să mijlocească pentru noi, astfel încât lumina lui Cristos să deschidă ochii inimilor noastre şi să ne permită să îi dăm mărturie cu simplitate şi curaj. După Angelus, Sfântul Părinte a spus următoarele: Dragi fraţi şi surori, De două săptămâni, popoarele din Orientul Mijlociu suferă violenţa îngrozitoare a războiului. Mii de oameni nevinovaţi au fost ucişi, iar nenumăraţi alţii au fost forţaţi să-şi părăsească casele. Îmi reînnoiesc apropierea în rugăciune faţă de toţi cei care au pierdut persoane dragi în atacurile care au lovit şcoli, spitale şi zone rezidenţiale. Situaţia din Liban este un motiv de mare îngrijorare. Sper că vor apărea căi de dialog pentru a sprijini autorităţile ţării în punerea în aplicare a unor soluţii durabile la criza gravă care se desfăşoară în prezent, pentru binele comun al întregului popor libanez. În numele creştinilor din Orientul Mijlociu şi al tuturor femeilor şi bărbaţilor de bunăvoinţă, fac apel la cei responsabili pentru acest conflict: încetaţi focul! Căile dialogului trebuie să fie redeschise! Violenţa nu poate duce niciodată la dreptatea, stabilitatea şi pacea pe care popoarele le aşteaptă. Vă urez bun venit tuturor celor adunaţi astăzi aici, în Piaţa San Pietro. Îi salut pe credincioşii care au venit din Valencia şi Barcelona, din Spania, precum şi pe cei din Palermo. Salut cu bucurie mai multe grupuri de tineri care se pregătesc să primească Sacramentul Mirului: din Berceto, Dieceza de Parma; din Tuto, Dieceza de Florenţa; din Torre Maina şi Gorzano, Dieceza de Modena-Nonantola. Îi salut, de asemenea, pe tinerii din parohia Sfântul Grigorie cel Mare din Roma şi din Capriano del Colle şi Azzano Mella, Dieceza de Brescia. Vă doresc tuturor o duminică frumoasă. Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 99, Ultimul acces: 2026-09-26 15:09:25
|
Timp total: 0.07s...
[]:1
