Sala Brâncuşi de la MNAR va fi deschisă publicului timp de două săptămâni - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

eXTReMe Tracker

Ştiri şi Evenimente

Sala Brâncuşi de la MNAR va fi deschisă publicului timp de două săptămâni

[2026-03-12]
de basilica.ro

Sala Brâncuşi din cadrul Galeriei de Artă Românească Modernă a Muzeului Naţional de Artă al României (MNAR) va fi deschisă publicului pentru o perioadă de 14 zile, a anunţat miercuri instituţia.
Intervalul de 14 zile este cuprins între 11 martie, ora 10:45 şi 25 martie, ora 10:30. Vizitatorii vor avea ocazia să vadă, în premieră, „Carnetul de schiţe” şi două capete de copii din bronz, realizate de Constantin Brâncuşi.
„De azi, Sala Brâncuşi din Galeria de Artă Românească Modernă va fi deschisă publicului! Pe lângă lucrările de tinereţe ale lui Constantin Brâncuşi, vor fi expuse în premieră, pentru o scurtă perioadă de timp, Carnetul de schiţe şi două capete de copii din bronz, realizate în 1906”.
„Carnetul de schiţe va fi deschis în fiecare săptămână la alte pagini, pentru a face posibilă parcurgerea tuturor desenelor şi însemnărilor lui Brâncuşi”, a transmis MNAR pe pagina de Facebook.
O mărturie semnificativă
Carnetul de schiţe al lui Brâncuşi este format din 71 de file şi reprezintă singura mărturie păstrată din anii de formare ai lui Constantin Brâncuşi, ca student la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti.
Documentul cuprinde 89 de schiţe, inclusiv două autoportrete. Înainte de a pleca la Paris, Brâncuşi i-a lăsat carnetul compozitorului Ion Croitoru.
„Printre cele mai semnificative desene din carnetul de schiţe se numără cele două autoportrete în creion roşu, f. 55 (din profil) şi f. 56 (frontal) – primele autoportrete cunoscute ale lui Brâncuşi. În ambele, tânărul artist are deja barbă şi poartă o pălărie ale cărei boruri largi îi conferă – în mod voit – în autoportretul frontal, un fel de aură similară cu aceea a sfinţilor reprezentaţi în icoane. Autoironia şi ambiţia se amestecă subtil în astfel de incursiuni în propria psihologie”, mai precizează MNAR.
Galeria de Artă Românească găzduieşte lucrări de Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ioan Andreescu sau Ştefan Luchian.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 159, Ultimul acces: 2026-09-27 08:15:07