103 ani de la naşterea Sf. Cuv. Antonina de la Tismana, lucrătoare tainică a duhului - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

eXTReMe Tracker

Ştiri şi Evenimente

103 ani de la naşterea Sf. Cuv. Antonina de la Tismana, lucrătoare tainică a duhului

[2026-03-07]
de Ştefana Totorcea

Sfânta Cuvioasă Antonina de la Tismana s-a născut în 7 martie 1923, la Runcu, judeţul Vâlcea, din părinţii Ispas şi Maria Diaconu, primind la botez numele de Ilinca. A mai avut doi fraţi şi o soră.
A căutat rugăciunea şi credinţa din copilărie, asemenea mamei sale după trup. S-a hotărât foarte devreme să meargă la mănăstire, decizie binecuvântată de mamă, dar dureroasă pentru tatăl ei, care a izbucnit în plâns, împotrivindu-se.
Cuvioasa şi-a împlinit dorinţa abia după trecerea la cele veşnice a mamei sale, Maria. A intrat în obştea Mănăstirii Tismana în 10 iunie 1950, ziua de prăznuire a Sfinţilor Alexandru şi Antonina.
Intrarea în monahism
Sursa foto: Ziarul Lumina
La călugărie a primit numele Sfintei Antonina, faţă de care a avut mare evlavie. Avea evlavie deosebită şi faţă de Maica Domnului şi de Sfântul Nicodim de la Tismana.
Toată viaţa ei a făcut ascultare în gospodăria mănăstirii, chilia ei învecinându-se cu coteţul porcilor, în afara mănăstirii. Din acest motiv, adesea nu reuşea să participe la slujbele de noapte, deoarece găsea porţile mănăstirii încuiate.
Spre deosebire de altele, ea reuşea să se împărtăşească mai des, în ciuda numeroaselor piedici. Mărturisea că un ierarh i-a recomandat să se apropie mai frecvent de Sfintele Taine, iar ea, cu mult curaj, împlinea acest îndemn. Dumnezeu o lumina mereu cum să procedeze, astfel încât să nu rămână lipsită de Euharistie.
Nebună pentru Hristos
Sursa foto: Ziarul Lumina
Viaţa ei duhovnicească era ascunsă sub o formă de nebunie pentru Hristos, iar unele maici o priveau ca fiind ieşită din comun.
Lucrarea ei duhovnicească era necunoscută obştii, dar se ghicea din dragostea arătată maicilor şi surorilor. De multe ori, fiind bolnavă, cuvioasa se ruga Maicii Domnului s-o vindece.
La un moment dat, câţiva părinţi din Sfântul Munte au venit în România pentru a căuta suflete îmbunătăţite. Deşi iniţial nu fusese invitată la întâlnirea cu ei, a ajuns să le atragă atenţia în mod providenţial. După ce au cunoscut-o, părinţii au fost profund impresionaţi de trăirea ei duhovnicească.
Daruri duhovniceşti
Sursa foto: Ziarul Lumina
Cu darul Duhului Sfânt, a învăţat Psaltirea şi multe rugăciuni pe dinafară, căci nu ştia să citească. În tot acest timp, maicile din obşte o socoteau prea simplă pentru asemenea binecuvântări.
Maica Antonina a primit darul smeritei cugetări şi al cunoaşterii tainelor viitoare. Iubea tăcerea şi rugăciunea, repetând cu lacrimi numele Mântuitorului Iisus Hristos în Rugăciunea inimii, dar şi în faţa oamenilor.
Cuvioasa a răbdat ispite şi înjosiri de la diavol şi de la oameni, cerând iertare tuturor şi păstrând pacea.
Mărturii de la maici
Obştea mănăstirii n-a înţeles în timpul vieţii ei nevoinţele şi smerenia sfintei, cu toate că au rămas mărturii de la unele maici că sfânta lua pe puii de ursoaică de urechi, îi dădea la o parte şi ei se gudurau pe lângă ea, împreună cu ursoaica – fapt nemaiîntâlnit în lumea celor care nu cuvântă. Ursoaica este fioroasă când cineva se apropie de pui.
Un alt episod rămas în memoria maicilor a fost cu un copac uriaş prăbuşit în zăpada mare de pe versantul din faţa mănăstirii. Maica a fost zărită trăgând de trunchiul lui, făcând semnul crucii necontenit.
Trei zile mai târziu, copacul era adus în vale şi folosit de sfântă pentru focul cu care pregătea mâncarea porcilor. Toţi au recunoscut că Dumnezeu îi ajutase să facă acest lucru care era dincolo de puterile omeneşti.
Sfânta s-a mutat la Domnul în 23 decembrie 2011.
Canonizarea şi proclamarea sfinţeniei
A fost canonizată ca sfântă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în data de 1 iulie 2025, cu titulatura „Sfânta Cuvioasă Antonina de la Tismana” şi cu ziua de pomenire în 23 decembrie. În aceeaşi şedinţă, Sfântul Sinod a aprobat şi canonizarea altor 15 femei românce cu viaţă sfântă.
Proclamarea generală a canonizării acestor 16 sfinte românce a avut loc în 6 februarie 2026 la Catedrala Patriarhală. Anul 2026 a fost desemnat de Sfântul Sinod drept Anul comemorativ al sfintelor femei din calendar (mironosiţe, muceniţe, cuvioase, soţii şi mame).

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 167, Ultimul acces: 2026-09-28 13:13:42