Asezământul Românesc din Ierusalim a oferit Mănăstirii Hozeva o icoană a Sf. Ioan Iacob de la Neamţ, „românul sfânt din Ţara Sfântă” - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

eXTReMe Tracker

Ştiri şi Evenimente

Asezământul Românesc din Ierusalim a oferit Mănăstirii Hozeva o icoană a Sf. Ioan Iacob de la Neamţ, „românul sfânt din Ţara Sfântă”

[2026-03-06]
de basilica.ro

Aşezământul Românesc din Ierusalim a oferit Mănăstirii Hozeva o icoană a Sfântului Cuvios Ioan Iacob de la Neamţ, cel numit de Patriarhul Daniel drept „românul sfânt din Ţara Sfântă”.
Gestul reflectă legătura duhovnicească dintre România şi Ţara Sfântă. Această legătură este asociată cu viaţa şi activitatea Sfântului Ioan Iacob, ale cărui moaşte se află în biserica Mănăstirii Hozeva, situată de-a lungul râului Cherit, unde a trăit Sfântul Prooroc Ilie.
„Prin această icoană, aducem înapoi, la locul său de sfinţenie, chipul celui care mijloceşte neîncetat pentru noi”, a spus Arhimandritul Ioan Meiu, superiorul Aşezămintelor Româneşti din Ţara Sfântă.
Sfântul Ioan Iacob
Originar din judeţul Neamţ, Sfântul Ioan Iacob a intrat în monahism, unde a primit numele Sfântului Ioan Botezătorul.
În 1936 a ajuns în Ţara Sfântă, unde a rămas până în vara anului 1947, la Mănăstirea Sfântul Sava.
Chiar în acel an a fost hirotonit preot de sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci, în Biserica Sfântului Mormânt şi a fost numit egumen la Schitul românesc „Sfântul Ioan Botezătorul” de la Iordan.
Peste şapte ani a intrat în obştea Mănăstirii „Sfântul Gheorghe Hozevitul”. După alte câteva luni, în vara anului 1953, s-a stabilit în peştera „Sfânta Ana” de pe valea pârâului Cherit.
Cuviosul Ioan Iacob a trecut la cele veşnice în ajunul sărbătorii Schimbării la Faţă, în data de 5 august 1960, şi a fost înmormântat în peştera în care îşi petrecuse ultimii ani.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a canonizat în anul 1992, cu data de prăznuire la 5 august. În 2016, Sfântul Ioan Iacob Hozevitul a devenit primul sfânt român înscris în Sinaxarul Sfinţilor Patriarhiei Ierusalimului.
Despre moaştele Sfântului Ioan Iacob, Patriarhul Ierusalimului spunea că reprezintă „mărturia incontestabilă a Învierii Mântuitorului Iisus Hristos şi speranţa noastră vie”.
Sfântul Ioan Iacob şi Catedrala Naţională
Cel pe care Patriarhul Daniel l-a numit „românul sfânt din Ţara Sfântă”, are o legătură profundă cu Catedrala Naţională. Paraclisul de la subsolul Catedralei îl va avea ca ocrotitor şi pe Sfântul Cuvios Ioan Iacob, alături de Sfântul Daniil Sihastrul.
Mai mult, în piciorul Sfintei Mese a altarului Catedralei, a fost aşezat şi numele tatălui Sfântului Cuvios Ioan Iacob, pe nume Maxim, care a murit ca erou în Primul Război Mondial.
Anul trecut, Patriarhul României afirma că „Sfântul Cuvios Ioan Iacob Hozevitul este un model luminos pentru zilele noastre, un duhovnic şi mărturisitor al secolului al XX-lea care a ales calea pustniciei şi a rugăciunii neîncetate”.
„Viaţa sa ne învaţă că indiferent de vremurile în care trăim, de dificultăţile şi încercările pe care le întâmpinăm, chemarea la sfinţenie rămâne aceeaşi. El ne arată că smerenia, rugăciunea din inimă, postul şi despătimirea duc la comuniunea deplină cu Dumnezeu Cel Sfânt”.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 124, Ultimul acces: 2026-09-29 12:06:27