Agenţia Europeană de Mediu avertizează asupra efectelor poluării asupra sănătăţii mintale[2026-03-06]de Mihail PătrăşcanuPoluarea mediului, în special cea a aerului, zgomotul ambiental şi expunerea la substanţe chimice toxice, ar putea contribui la apariţia sau agravarea unor tulburări de sănătate mintală, potrivit unui raport recent al Agenţiei Europene de Mediu. Sănătatea mintală este influenţată de numeroşi factori, precum genetica, condiţiile sociale şi stilul de viaţă, însă cercetările recente arată că şi poluarea mediului poate avea un rol important. Raportul Agenţiei Europene de Mediu analizează dovezile existente privind legătura dintre poluare şi tulburările mintale, pe baza mai multor studii şi meta-analize realizate la nivel european. Potrivit datelor citate, tulburările mintale reprezintă o problemă majoră de sănătate publică în Europa. În 2023, peste 11 milioane de ani de viaţă la nivelul populaţiei Uniunii Europene au fost pierduţi din cauza acestor afecţiuni. Ele reprezintă a şasea cea mai mare povară de boală din UE şi a opta cauză de deces, conform statisticilor europene. Expunerea la poluare Studiile arată că expunerea la poluarea aerului, în special la dioxid de azot (NO₂), este asociată cu o prevalenţă mai mare a depresiei şi cu agravarea simptomelor depresive. De asemenea, episoadele de poluare ridicată pot agrava simptomele schizofreniei şi pot accentua anxietatea sau episoadele bipolare. Zgomotul generat de transport este un alt factor analizat. Potrivit cercetărilor, o creştere cu 10 decibeli a zgomotului din traficul rutier este asociată cu o creştere de aproximativ 3% a riscului de depresie şi 2% a riscului de anxietate. Unele studii indică şi o creştere a riscului de suicid în zonele cu niveluri ridicate de zgomot. Raportul menţionează şi legături între sănătatea mintală şi expunerea la anumite substanţe chimice, precum metalele grele sau pesticidele. Expunerea la plumb în copilărie, de exemplu, este asociată cu un risc crescut de depresie la vârsta adultă. Posibile soluţii Agenţia Europeană de Mediu subliniază că reducerea poluării ar putea avea beneficii importante nu doar pentru sănătatea fizică, ci şi pentru sănătatea mintală a populaţiei. Printre măsurile propuse se numără implementarea eficientă a legislaţiei europene privind calitatea aerului, care urmăreşte reducerea emisiilor poluante şi apropierea nivelurilor de poluare de recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. În ceea ce priveşte zgomotul ambiental, specialiştii recomandă politici urbane mai eficiente, precum îmbunătăţirea managementului traficului, dezvoltarea infrastructurii verzi şi crearea unor zone liniştite în oraşe. Aceste măsuri ar putea reduce nivelul de zgomot, dar şi stresul asociat cu mediul urban aglomerat. Raportul atrage atenţia şi asupra necesităţii consolidării reglementărilor privind substanţele chimice periculoase. Reducerea expunerii la metale grele, pesticide şi alte substanţe toxice, precum şi promovarea unor alternative mai sigure, sunt considerate esenţiale pentru protejarea sănătăţii populaţiei. Extinderea accesului la spaţii verzi şi la activităţi în aer liber, precum plimbările în pădure, grădinăritul sau exerciţiile fizice, poate contribui la reducerea stresului şi la îmbunătăţirea stării de bine. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 165, Ultimul acces: 2026-09-26 15:09:52
|
Timp total: 0.03s...
[]:1