Anul 2027 va fi dedicat în Patriarhia Română comemorării Patriarhilor Justinian şi Teoctist

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Anul 2027 va fi dedicat în Patriarhia Română comemorării Patriarhilor Justinian şi Teoctist

[2026-02-07]

de Ştefana Totorcea

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a anunţat vineri că anul 2027 este desemnat în Patriarhia Română drept Anul comemorativ al Patriarhilor Justinian Marina (1948-1977) şi Teoctist Arăpaşu (1986-2007).
Decizia a fost aprobată în ajunul împlinirii a 111 ani de la naşterea vrednicului de pomenire Patriarh Teoctist.
Cei doi patriarhi au stat în fruntea Bisericii Ortodoxe Române în perioadele dificile de la începutul, respectiv sfârşitul regimului comunist şi perioada de tranziţie până la aderarea României la Uniunea Europeană.
Patriarhul Justinian
Patriarhul Justinian Marina s-a născut în 22 februarie 1901 la Sueşti, judeţul Vâlcea, într-o familie de ţărani harnici, primind la botez numele de Ioan. A fost învăţător şi preot în localităţi vâlcene şi slujitor la Catedrala Episcopală din Râmnicu Vâlcea.
După ce a rămas văduv, în iulie 1945, a fost ales Arhiereu-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, cu titlul de „Vasluianul”, iar între lunile august-septembrie 1947 a fost locţiitor al scaunului mitropolitan din Iaşi.
Fotografie oficială a Patriarhului Justinian Marina. Sursa foto: Fototeca Ortodoxiei Româneşti
În 1947 a devenit Arhiepiscop al Iaşilor şi Mitropolit al Moldovei şi Sucevei, iar în 1948 Arhiepiscop al Bucureştilor, Mitropolit al Ungrovlahiei şi Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.
A iniţiat canonizarea mai multor sfinţi români şi generalizarea cultului sfinţilor cu moaşte în România, a reorganizat învăţământul teologic, a organizat parohiile din diaspora română şi a promovat relaţiile cu Bisericile Orientale şi Occidentale şi cu organizaţiile creştine internaţionale.
Cum a tipărit Patriarhul Justinian Marina Biblia de la 1968 cu hârtie de la Regina Angliei
În timpul păstoririi sale, în România, au fost construite din temelie 302 biserici noi şi au fost restaurate în jur de 2.300 biserici. A trecut la Domnul la 26 martie 1977, fiind înmormântat în biserica Mănăstirii „Radu Vodă” din Bucureşti.
„Cu mult curaj şi echilibru, diplomaţie şi tenacitate, a încercat să apere Biserica de loviturile sistematice ale puterii politice, alegând calea unei dârze rezistenţe, camuflate sub un discurs «favorabil» pentru liderii comunişti”, a explicat în trecut Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
„S-a opus din răsputeri abuzurilor şi ingerinţelor partidului-stat în viaţa Bisericii şi încercării acestuia de a transforma Biserica într-o instituţie neputincioasă, tolerată şi discreditată, cu un rol nesemnificativ în societate.”
Patriarhul Teoctist
Patiarhul Teoctist înainte de o şedinţă a Sfîntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din noiembrie 2006. Foto: Agerpres / Paul Buciuta
S-a născut la 7 februarie 1915, în Tocileni, judeţul Botoşani, într-o familie de oameni evlavioşi, fiind al zecelea din cei 11 copii. La Botez a primit numele Teodor. După terminarea şcolii primare în satul natal, a intrat ca frate de mănăstire la Vorona (1928) şi Neamţ (1931).
Între ani 1940-1945 a urmat cursurile Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti. După terminarea studiilor de licenţă, a fost hirotonit ieromonah, la Iaşi (1 martie 1945), iar un an mai târziu, a fost hirotesit arhimandrit. Între anii 1945-1947 a urmat cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie din Iaşi.
A fost, pe rând, mare eclesiarh al Catedralei mitropolitane din Iaşi, exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iaşilor (1946-1948) şi vicar administrativ al aceleiaşi eparhii (1948-1950).
În 1950, a fost ales Episcop-vicar patriarhal, purtând numele de „Botoşăneanul”. În această perioadă a fost secretar al Sfântului Sinod şi rector al Institutului Teologic din Bucureşti (1950-1954). În 28 iulie 1962, a fost ales Episcop al Aradului, iar zece ani mai târziu, la 28 ianuarie 1973, a fost ales Arhiepiscop al Craiovei şi Mitropolit al Olteniei.
La 25 septembrie 1977, a fost ales Arhiepiscop al Iaşilor şi Mitropolit al Moldovei şi Sucevei. La 9 noiembrie 1986, a fost ales Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. A trecut la cele veşnice la 30 iulie 2007, după 57 de ani de activitate ca ierarh.
Patriarhul Teoctist în 11 citate remarcabile
Cu binecuvântarea sa, după 1990, au fost canonizaţi mai mulţi sfinţi români. A reorganizat asistenţa socială în Patriarhia Română şi a sprijinit înfiinţarea de noi asociaţii cu caracter creştin-ortodox (ASCOR, LTCOR).
După căderea comunismului, a fost ales membru de onoare al Academiei Române şi a promovat reintroducerea orei de religie în şcolile publice.
A promovat înfiinţarea de noi eparhii în străinătate (Mitropolia Germaniei, Episcopia Ungariei, Episcopia Daciei Felix – Serbia, Episcopia Italiei) şi a finalizat noile Ateliere de obiecte bisericeşti de la Popeşti-Leordeni, unde a ctitorit Mănăstirea „Duminica Sfinţilor Români”.
În 7-9 mai 1999, a primit vizita Papei Ioan Paul al II-lea, prima vizită a unui papă într-o ţară majoritar ortodoxă.
A reluat ideea construirii Catedralei Mântuirii Neamului, reuşind să obţină terenul necesar pe Dealul Arsenalului din Bucureşti.
„Experienţa rugăciunii i-a fost izvor de putere spirituală, de curaj şi înţelepciune, de bunătate şi iertare, de dialog şi cooperare atât în vreme de necaz şi suferinţă, cât şi în timp de noi speranţe şi multiple împliniri”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel despre Patriarhul Teoctist.
Despre anii omagial-comemorativi
Anul 2027 va fi un prilej de rememorare a faptelor celor doi patriarhi. Totodată, anul a fost desemnat în Patriarhia Română şi ca Anul omagial al conlucrării clericilor şi mirenilor în viaţa şi misiunea Bisericii.
Anii omagiali şi comemorativi în Patriarhia Română reprezintă o iniţiativă a Părintelui Patriarh Daniel. Tematica lor este aprobată de Sfântul Sinod. O listă a anilor tematici până în prezent se găseşte aici.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 164, Ultimul acces: 2026-09-27 00:21:18

Timp total: 0.03s...

[]:1