Ziua Persoanelor Consacrate celebrată de cei din Roma[2026-02-05]foto: Ercis.roDuminică, 1 februarie 2026, în Bazilica „San Vitale” din Roma, ne-am adunat în jurul altarului, invitaţi de păstorul nostru, Mons. Isidor Iacovici. Acesta ne-a reunit pentru a marca şi a trăi în mod mai solemn Ziua Persoanelor Consacrate. Cu prezenţa noastră am încercat să împodobim biserica şi să participăm la ospăţul pe care însuşi Mirele nostru, Isus Cristos, ni l-a oferit mai întâi la Adoraţia euharistică, iar mai apoi la Sfânta Liturghie. Astfel am trăit „Duminica fericirilor”, dând inimilor noastre ocazie de a experimenta mai profund prezenţa Domnului. Prin cuvântul de învăţătură, ţinut de părintele franciscan conventual Iulian Misariu, care a prezidat Sfânta Liturghie, fiind înconjurat de alţi preoţi studenţi, am fost încurajaţi să privim spre cei care au ales să îl urmeze pe Cristos „cu o inimă nedespărţită” (cf. 1Cor 7,34). În centrul acestei chemări stă evanghelia Fericirilor (Mt 5,1-12), o adevărată „carte de identitate a creştinului”, cum spunea deseori Papa Francisc. Fericirile nu sunt simple maxime morale, ci portretul lui Isus însuşi. A le trăi înseamnă a-l lăsa pe Cristos să prindă chip în noi. Viaţa consacrată este, în mod special, locul în care Fericirile devin vizibile. Aşa cum afirma Preasfinţitul Iosif Păuleţ: „Persoanele consacrate împlinesc un act al Bisericii şi pentru Biserică, unindu-şi propria oferire cu oferirea lui Cristos pentru mântuirea lumii”. Iar Sora Simona Brambilla, prefect al Dicasterului pentru Institutele de Viaţă Consacrată şi Societăţile de Viaţă Apostolică, sublinia în mod profetic: „Viaţa consacrată este o prezenţă care rămâne acolo unde demnitatea este rănită şi credinţa este încercată… o speranţă activă capabilă să genereze pace, curaj şi perseverenţă”. Aşadar, misiunea noastră este de a fi mereu prezenţe vii, care trăiesc evanghelia şi se lasă transformaţi de harul lui Dumnezeu. Un model pentru noi de o astfel de trăire este Sfântul Francisc de Assisi, care nu a comentat fericirile, ci le-a trăit în sensul cel mai profund, ne spunea părintele predicator. Viaţa lui a devenit o „evanghelie vie”, o icoană a omului transformat de har. După cum şi Papa Francisc îndemna persoanele consacrate să devină „purtătoare de lumină” în lumea de astăzi prin mărturia lor de fidelitate faţă de voturile evanghelice, tot astfel şi Sfântul Francisc ne arată că Fericirile nu sunt idealuri imposibile, ci drumuri reale spre sfinţenie. Ele devin posibile atunci când îl lăsăm pe Cristos să ne modeleze inima. Într-o lume care caută fericirea în putere, succes şi posesie, viaţa consacrată rămâne un semn profetic: fericirea adevărată vine din a-l pune pe Cristos în centru. Iar noi toţi, indiferent de vocaţie, suntem chemaţi să devenim fericirea lui Dumnezeu pentru lume. Îndemnul pr. Iulian a fost de a continua să ne rugăm pentru persoanele consacrate, să le susţinem şi să le încurajăm în misiunea şi activităţile lor şi, totodată, să implorăm de la bunul Dumnezeu harul de a suscita noi vocaţii care să continue cu entuziasm şi bucurie lucrarea sa în lume. Totodată, dorim să mulţumim cu bucurie pentru toate rugăciunile înălţate pentru noi. După binecuvântarea finală a Sfintei Liturghii, preoţii ne-au împărţit şi binecuvântarea cu lumânări care, tradiţional, se împarte în ziua memoriei Sfântului Blaziu şi, nu în ultimul rând, ne-au invitat la o agapă frăţească, unde ne-am putut saluta şi adresa urările reciproce cu ocazia acestei frumoase zile dedicate nouă. Ne-am bucurat şi de posibilitatea de a gusta bunuri pregătite în stilul nostru românesc. Să ne ajute bunul Dumnezeu ca fiecare dintre noi să îl întâmpinăm pe Cristos în inimile noastre, să îl rugăm să ne purifice pentru a putea trăi cu bucurie şi fidelitate vocaţia primită. (Sr. Camelia Andrieş pentru Ercis.ro) Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 173, Ultimul acces: 2026-09-27 07:24:49
|
Timp total: 0.03s...
[]:1