Românce în istorie: Smaranda Gheorghiu, o prietenă a lui Eminescu, a fost prima feministă româncă

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Românce în istorie: Smaranda Gheorghiu, o prietenă a lui Eminescu, a fost prima feministă româncă

[2026-01-26]

de Ştefana Totorcea

Cu exact 82 de ani în urmă se muta la cele veşnice Smaranda Gheorghiu, prietenă cu Eminescu şi Veronica Micle, călătoare şi educatoare neobosită şi prima feministă româncă.
Este probabil mai cunoscută online ca „prima femeie care a călătorit la Polul Nord”, ceea ce este factual incorect, dar aproape la fel de remarcabil: pasionată de călătorii, ea străbătut, în 1902, Europa până la Capul Nord (în Norvegia, situat la aproximativ 2.000 de kilometri distanţă de Polul Nord). La întoarcere, l-a vizitat pe faimosul scriitor norvegian Henrik Ibsen, părintele dramaturgiei moderne.
Cea pe care Veronica Micle a poreclit-o „Maica Smara”, datorită apetitului ei pentru haine negre şi mătănii, s-a născut în 5 octombrie 1857, la Târgovişte, într-o familie boierească, fiind înrudită cu scriitorul Grigore Alexandrescu.
Educaţia şi debutul literar
Începând din 1870, a urmat cursurile Şcolii Centrale de Fete din Bucureşti, care funcţiona pe lângă Turnul Colţei, la Palatul Ghica din Bucureşti, unde s-a remarcat prin rezultate deosebite.
Primul soţ, George O. Gârbea, a încurajat-o să-şi urmeze talentul literar, astfel că Smaranda Gheorghiu a debutat în 1881, în revista Literatorul înfiinţată de Alexandru Macedonski, cu o traducere din Edgar Allan Poe.
În 1888 a debutat în volum („Din pana suferinţei”), iar în 1891 i-a dedicat Veronicăi Micle, pe care o considera o importantă poetă romantică, un studiu considerat consistent de istoricul Nicolae Iorga.
Promotoare a educaţiei complete
A colaborat la cele mai importante publicaţii ale epocii şi s-a implicat în promovarea educaţiei, despre care spunea că „îţi răpeşte timp, energie, jertfă, oferindu-ţi în schimb sentimentul datoriei împlinite”.
Puţină lume ştie că ei îi aparţin versurile reproduse în multe ediţii de manuale pentru preşcolari, pentru a-i obişnui cu noţiunea de anotimpuri şi schimbări din natură: „Vine, vine primăvara, / Se aşterne-n toată ţara. / Floricele pe câmpii, / Hai să le-adunăm, copii” (din Cântecul şcolarului).
A înfiinţat şcoli şi biblioteci, a insistat pentru introducerea uniformelor în şcoli şi ca programa să includă materii considerate mai puţin importante, dar cu caracter evident formator, precum educaţia fizică, muzica şi desenul.
În revista pe care a fondat-o, Altiţe şi Bibiliuri, cerea reformarea învăţământului de la oraş şi înfiinţarea de ateliere în şcoli, pentru ca elevii să înveţe meserie.
Femeile pot avea orice rol social îşi aleg
În 1896 a susţinut două prelegeri feministe, poate primele din România: Feciorii şi fiicele noastre, respectiv Inteligenţa femeii. În prima critica educaţia copiilor din familiile bogate, pledând pentru o formare cât mai practică şi mai legată de viaţă. În a doua, combătea prejudecata că femeile nu dispun de inteligenţă prin care să contribuie la societate.
Smaranda Gheorghiu le încuraja pe femei să înveţe meserie, să citească şi să călătorească şi era convinsă că ele pot deveni orice îşi doresc, inclusiv să activeze în filosofie, armată, Parlament sau guvern.
Avocata Ella Negruzzi, prima femeie admisă în barou, avea s-o numească „cea dintâi feministă de la noi”, iar scriitorul Radu D. Rosetti a descris-o ca pe o „călătoare pe pungă proprie pentru preamărirea românismului pe meleaguri îndepărtate”.
Călătoare prin viaţă
Foto: Public Domain
Pentru promovarea culturii româneşti Smaranda Gheorghiu a fost numită Educatoarea poporului, iar în 1889 a devenit prima femeie care a susţinut un discurs la Ateneul Român.
A fost vice-preşedinta primului Congres Internaţional al Uniunii Universale a Femeilor din Paris (1900) şi a promovat neobosit România la toate congresele internaţionale la care a participat.
Smaranda Gheorghiu a încetat din viaţă la 87 de ani, în 26 ianuarie 1944, şi a fost înmormântată la Cimitirul Bellu din Bucureşti.
„Tare pe credinţa ei, a mers mereu înainte. Nimic nu i-a putut clinti entuziasmul cu care plecase la drum. Acesta este şi secretul nenumăratelor ei înfăptuiri: ctitorii, opere sociale, feministe, naţionale, literare şi didactice”, a spus la tristul eveniment jurnalista Aida Vrioni.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 163, Ultimul acces: 2026-09-27 20:44:26

Timp total: 0.04s...

[]:1