Mit şi adevăr despre traficul de persoane: Sfaturi pentru comunităţile de credinţă[2026-01-23]de Ştefana TotorceaArhiepiscopia Greacă a Americii a distribuit pe site-ul propriu două ghiduri de prevenire a traficului de persoane realizate de guvernul SUA: o versiune este destinată liderilor religioşi (preoţi parohi, preşedinţi de comitete parohiale şi alţii asemenea), iar cealaltă lucrătorilor cu tineretul din aceste comunităţi. Documentele includ sfaturi practice pentru identificarea posibilelor victime, studii de caz, descrierea mediilor în care traficanţii îşi recrutează victimele şi date de contact utile pentru a cere ajutor. Un capitol special este destinat combaterii unor prejudecăţi sau mituri referitoare la acest fenomen, informaţii care pot ajuta la identificarea mai uşoară a victimelor. Mit şi adevăr despre traficul de persoane Mit: Când cineva este traficat, este răpit şi transportat în afara comunităţii. Adevăr: Pot fi traficate şi persoane care îşi continuă viaţa în comunitatea lor, doar că prezintă anumite semne care pot avertiza cu privire la trauma prin care trec. Poţi ajunge în situaţia de a fi traficat(ă) printr-un proces treptat, uneori în câteva săptămâni sau luni de manipulare, conducând în final la exploatare. Victimele pot părea că au liber arbitru, dar sunt adesea controlate de traficanţi prin frică şi alte forme de manipulare psihologică. Este posibil ca ele nici să nu se identifice ca victime. Mit: Traficanţii sunt în general în vârstă, iar victimele tinere. Adevăr: Persoana care atrage un tânăr într-o situaţie de trafic este adesea unul dintre colegii săi, un membru al familiei sale sau cineva în care crede că poate avea încredere. Traficanţii pot fi de orice rasă, sex sau vârstă. Mit: Numai fete sunt traficate în scopul exploatării sexuale. Adevăr: Atât fetele, cât şi băieţii pot deveni victime ale traficului în scopul exploatării sexuale. Mit: Victimele traficului de persoane renunţă la şcoală. Adevăr: Tinerii care frecventează şcoala şi sunt implicaţi în activităţi comunitare sunt în continuare expuşi riscului de a deveni victime ale traficului de persoane. Chiar şi în timpul unei experienţe de trafic, o victimă poate continua să frecventeze şcoala în mod regulat şi să participe la programele obişnuite. Mit: Traficanţii vizează victime pe care nu le cunosc. Adevăr: Traficanţii vizează persoane vulnerabile pe care le cunosc deja. Acestea pot fi prieteni, rude sau cunoştinţe ale altor persoane pe care le exploatează. Mit: Munca forţată nu există în firmele care funcţionează legal. Adevăr: Munca forţată are loc în orice întreprindere, fie ea funcţionând legal sau ilegal, şi în orice domeniu de activitate: saloane de masaj, curăţenie, agricultură, construcţii, fabrici, baruri, restaurante şi hoteluri. Cum sunt recrutate victimele Mediile din care traficanţii îşi recrutează victimele: Internetul, reţelele sociale şi aplicaţiile de dating; Locuri populare de întâlnire: malluri, parcuri, concerte şi alte adunări publice, noduri de tranzit (aeroporturi, gări); Şcoli (prin intermediul colegilor de aceeaşi vârstă deja recrutaţi); Centre sociale, cămine rezidenţiale pentru tineri (profitând de situaţia de vulnerabilitate a beneficiarilor acestora). Metoda de recrutare preferată este aşa-zisa metodă LOVERBOY, prin care traficantul câştigă încrederea victimei făcând-o să se îndrăgostească de el şi să simtă sprijinul şi atenţia îndelung căutate în el, apoi o convinge sau o obligă să se prostitueze. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 217, Ultimul acces: 2026-09-27 05:04:20
|
Timp total: 0.04s...
[]:1