MAI POT ORASELE "PROGRESISTE” SA FIE SALVATE?

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.04s...

Ştiri şi Evenimente

MAI POT ORASELE "PROGRESISTE” SA FIE SALVATE?

[2026-01-22]

Mai pot oraşele „progresiste” să fie salvate?

Putem răspunde acestei intrebari uitându-ne la ce se întâmplă în San Francisco, capitala mondială a decadenţei şi imoralităţii sexuale. Ceea ce se întâmplă în San Francisco, însă, se întâmplă în majoritatea metropolelor din America şi din Occident. Comentariul de azi este desemnat să fie şi o atenţionare pentru România unde generaţia tânără vrea o Românie „ca afară”. De fapt, şi în România avem unele zone urbane „ca afară” care au îmbrăţişat progresismul, cum e Bucureştiul, Clujul şi Timişoara. Ele încep să se asemene tot mai mult cu oraşele decadente „din afară”, iar migraţia care începe să ia amploare şi în România va contribui şi ea la declinul moral al acestor oraşe, dar şi altele, din România.

Dosar privind subiectul

În vara anului trecut, The Atlantic a publicat un dosar detaliat privind declinul lent dar constant al oraşelor „progresiste” din America, focusul principal fiind San Francisco. Ne-am obişnuit de mult timp să citim materiale despre declinul moral al acestui oraş, dar cel publicat în vara deschide o fereastră spre aspecte mult mai serioase decât traficul şi consumul de droguri, prostituţia, sau manifestările vulgare sexuale din spaţiul public. Titlul articolului este „Can San Francisco be Saved / Mai poate fi salvat San Francisco”? [Link: https://www.theatlantic.com/.../can-san-francisco.../683594/]

Titlul şi subiectul sunt neobişnuite pentru o publicaţie cu inclinaţii progresiste. La fel subtitlul articolului care întreabă, retoric, „what does it take to escape one’s demons / ce trebuie făcut să scapi de proprii demoni”? Aluzia la „demoni” e legată de capcanele în care au căzut, cu miile, drogaţii şi dezumanizaţii din San Francisco. Ce, insa, e nou în San Francisco, pe lângă realităţile deja bine cunoscute? Furtul intenţionat din magazine, traficul în furt de articole furate, reţelele imense de grupuri criminale implicate în furt şi trafic, şi distrugerea a mii si mii de vieţi a celor care se droghează.

Autorităţile oraşului au devenit neputincioase să combată acest flagel, iar, într-un fel, tot ele le-au cauzat. Fenomenul corespunde ascensiunii progresismului în politica statului California. Cu mai mulţi ani în urmă California a depenalizat furtul sub 1000 de dolari. Pe scurt, procurorii marilor oraşe din California au încetat să ducă în instanţă cazuri de furt unde valoarea articolelor furate e sub 1000 de dolari.

Oamenii străzii au invadat de mulţi ani spaţiul public al marilor oraşe americane. În 2024 s-a atins un nou record: 771.480 de oameni ai străzii. 8.000 dintre ei locuiesc în San Francisco. Pe majoritatea dintre ei nu îi cunoaşte nimeni, ei nu îşi mai cunosc familiile, sunt bolnavi mintal, drogaţi. Majoritatea lor covârşitoare se află în Portland, Seattle, San Francisco, Los Angeles, Las Vegas şi Philadelphia. În zonele în care locuiesc, sub cerul liber ori sub autostrăzi şi poduri, ordinea socială s-a dezintegrat total. În timpul zilei, majoritatea dintre ei cerşesc, stând în trafic sau la colţurile străzii pentru 10 dolari pe zi. Din aceşti bani trăiesc.

Dar aceştia sunt cei care muncesc. Ceilalţi fură. Nu de la trecători, ci din magazine. Efectiv, intră în magazine, îşi umplu buzunarele cu ce apucă şi pleacă fără să plătească. Nu mâncare, ci articole de consum pe care după aceea le vând la „brokers” (intermediari), care la rândul lor le distribuie prin reţelele lor altor grupuri sociale, în primul rând migranţii ilegali.

“Demonii” oraşelor progresiste

În San Francisco, furtul a devenit o meserie, un mod de a câştiga pâinea cea de toate zilele. Iar banii pe care aceşti oameni îi câştigă sunt folosiţi cu precădere pentru a cumpăra droguri. Între ei, aceşti oameni declasaţi numesc ceea ce fac „a job / un loc de muncă”, „making a living / cistigarea unui trai”. Din furt, aceşti oameni câştigă câteva sute de dolari pe zi, bani care merg pe fentanil. Această îndeletnicire formează o economie aparte, în umbră, o economie paralelă numită „the stealing and selling economy / economia furtului şi a vânzărilor”.

Banii merg pe fentanil, cel mai groaznic drog care împânzeşte lumea. Fabricat în China şi adus ilegal în Mexic, fentanilul ajunge ilegal în America şi Canada. Şi Mexicul produce fentanil. Trump nu a visat când a atenţionat, la puţine zile după inaugurare, că va pune presiune pe China şi Mexic să elimine producţia de fentanil şi să interzică transferul lui în America.

Anul trecut, cel mai mare traficant de fentanil, un cetăţean chinez, a fost arestat în Cuba şi transferat în Mexic, de unde a fost extrădat în SUA. Iar summitul dintre Trump şi Xi a avut în vedere şi fentanilul. Şi tot în toamnâ, marina americană a distrus mai multe vase în ape internaţionale suspectate de transport de droguri (în primul rând fentanil) către America.

Hoţii din San Francisco spun că furtul nu îi expune la niciun risc. Nimeni nu pune mâna pe ei, iar autorităţile nu intervin. Între hoţi există şi un clasament al magazinelor unde se poate fura cel mai uşor şi cel mai greu. Cel mai uşor furt se poate face la Target.

Distruşi de fentanil, hoţii ajung de la o vreme în spital, cu un picior în groapă, fără putere, slabi. În spitale sunt trataţi din fonduri publice. Numărul celor decedaţi este enorm. Pe perioada pandemiei, tot la o persoană care murea de Covid în San Francisco (1.400), două mureau de fentanil (aproape 3.000).

Profilul unui oras progresist

Asta e profilul unui oraş progresist din America: oamenii străzii, dependenţa de droguri, furtul din magazine, furtul de şi din maşini, magazine care se închid, cetăţenii care se mută din centrul oraşului, firmele cu birouri din clădirile înalte ale oraşelor care părăsesc centrul oraşelor. Vreme de ani de zile, angajaţii care munceau în San Francisco trebuiau – pentru a ajunge la birou – să treacă pe lângă (ori peste) trupuri întinse pe trotuar, pe lângă excremente, în miros de urină, pe lângă seringi, vomă, oameni bolnavi mintal.

În ultimii ani, centrul oraşului San Francisco a pierdut sute de mii de angajaţi. Scrie articolul: „San Francisco has lost about two thirds of its daytime population, that’s hundreds of thousands of commuters and office workers gone … / San Francisco şi-a pierdut aproximativ două treimi din populaţia zilnică din cursul săptămânii, adică sute de mii de angajaţi care munceau în centrul oraşului şi făceau naveta.”

Unii dintre aceşti oameni ai străzii sunt taţi, foşti soţi, foşti tehnicieni IT, mecanici auto, specialişti în diferite domenii care, sub presiunea vieţii, au luat un colţ greşit în viaţă şi au ajuns în coloniile celor fără adăpost şi rost în viaţă. Remediile nu sunt uşor de găsit, afirmă articolul. Politicienii vorbesc vag despre problema asta. Portland a luat măsuri. În 2021 a legalizat consumul de droguri în incinta oraşului, dar anul trecut a revenit la politica de penalizare.

Sursa: www.alianta-familiilor.ro

Contor Accesări: 234, Ultimul acces: 2026-09-26 15:15:16

Timp total: 0.04s...

[]:1