Care sunt semnele că un membru al unei comunităţi religioase ar putea fi o victimă a traficului de persoane[2026-01-22]de basilica.roTraficul de persoane este un flagel care afectează zeci de mii de persoane la nivel mondial, iar victimele pot proveni din orice categorie socială, indiferent de vârstă, etnie sau statut economic. În România, raportul pe 2024 Agenţiei Naţională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP) a arătat că numărul victimelor a crescut în comparaţie cu ultimii cinci ani. În acest sens, Departamentul pentru Securitate Internă al Statelor Unite (DHS) a emis un ghid destinat comunităţilor religioase, prin care se poate descoperi dacă vreunul dintre membri este o victimă a traficului de persoane. Potrivit acestui document, există mai mulţi indicatori care pot sugera că între membrii comunităţii există victime ale acestui flagel. Totuşi, prezenţa unuia dintre indicatori nu este o garanţie că vorbim de o victimă, dar este un punct de pornire. Un astfel de ghid a apărut şi în limba română. Semne că o persoană ar putea fi traficată Comportamental, persoana: pare să fie privată de hrană, somn, apă, îngrijiri medicale sau alte nevoi de bază; are dintr-o dată, o stare materială superioară, subliniată prin bunuri scumpe şi/sau sume de bani asupra sa; are vânătăi sau alte semne de traumă fizică; are tatuaje sau cicatrici care ar putea indica marcarea de către un traficant; prezintă urme de tăieturi, arsuri sau alte semne de automutilare; manifestă schimbări bruşte sau dramatice de comportament; absentează nemotivat de la slujbele religioase sau adunările comunităţii; foloseşte un limbaj care ar putea indica efectuarea de servicii sexuale pentru bani; devine brusc extrem de tăcută, evită contactul vizual şi stă cu capul plecat; lasă o altă persoană să vorbească în locul său, mai ales în interacţiuni cu figuri cu autoritate; pare că oferă răspunsuri învăţate dinainte sau repetate; are dificultăţi în a oferi răspunsuri logice la întrebări simple; se comportă temătoare, anxioasă, tensionată, nervoasă sau pare deconectată. Din punct de vedere social, semnele că persoana ar putea fi în pericol sunt: are un iubit sau iubită vizibil mai în vârstă; spune că are un tătic/o mămică de aur sau un protector similar; prezintă comportamente nesănătoase de gestionare a stresului, cum ar fi consumul de droguri sau de alcool; implicarea în comportamente sexuale care o expun riscurilor; prezintă semne că ar putea suferi abuzuri din partea partenerului/partenerei; pare să se angajeze în comportamente cu risc ridicat, chiar în detrimentul siguranţei şi/sau al consecinţelor; pare a avea restricţii în a lua legătura cu familia, prietenii sau tutorele legal; nu mai participă şi nu manifestă interes pentru activităţile la care lua parte de obicei; nu mai manifestă interes pentru planurile de viitor; se referă la călătorii frecvente în alte oraşe sau localităţi; sublinierea faptului că este plătită foarte puţin sau deloc pentru munca prestată; etalează de sume mari de bani sau venituri neexplicate ori se laudă cu un stil de viaţă extravagant, recent dobândit; susţine faptul că este complet independent/independentă financiar deşi este la o vârstă fragedă; locuieşte cu un angajator sau are un angajator trecut ca îngrijitor ori contact de urgenţă; pare să nu aibă libertatea de a renunţa la locul de muncă. Cum lucrează traficanţii Traficanţii vizează adesea persoane fără reţea de suport social sau familial, cu locuinţe instabile, experienţe traumatice sau abuzuri anterioare, statut de imigrare incert, cunoştinţe limitate ale limbii de stat şi incapacitatea de a recunoaşte situaţiile exploatatoare. Potrivit documentului, traficanţii caută victime în diferite locuri, cum ar fi online, în lăcaşuri de cult sau la evenimente sociale. Traficanţii atrag, păcălesc şi, uneori, întreţin relaţii intime cu victimele lor. Majoritatea victimelor sunt manipulate prin promisiuni false de dragoste, atenţie şi ajutor. De multe ori, traficanţii şi victimele par a fi într-o relaţie iubitoare, însă pot exista semne clare de înşelăciune, manipulare şi constrângere. Profilul traficantului În această ipostază poate fi oricine, bărbat sau femeie. Pentru victime, aceştia pot fi parteneri într-o relaţie sentimentală, angajatori, colegi de muncă, persoane aflate într-o poziţie de autoritate şi influenţă, membri ai familiei, prieteni sau apropiaţi sau pur şi simplu, necunoscuţi. Sursa foto: Marco Bianchetti on Unsplash Cum intră traficanţii în contact cu victimele? Din punct de vedere al unei comunităţi de credinţă, membrii acesteia trebuie să fie atenţi la tentative de corupere a unora dintre ei, prin promisiuni de recompensare rapidă, o creştere a statutului social sau prin stoparea unor pretinse abuzuri. La evenimentele organizate de comunitate, liderii religioşi trebuie să fie atenţi dacă există persoane necunoscute care ar putea să participe şi dacă acestea manifestă un comportament suspect. O altă modalitate de contactare a victimelor este prin reţelele sociale, aplicaţii şi jocuri interactive online. E prea frumos să fie adevărat Traficanţii îşi atrag victimele făcându-le să dezvolte o legătură emoţională. Liderii religioşi trebuie să încurajeze persoanele din comunitate să îşi acorde timp pentru a cunoaşte cu adevărat pe cineva. Nu trebuie împărtăşite prea multe detalii personale pe internet. Traficanţii se prezintă rapid ca persoane de încredere. Sub pretextul iubirii, traficanţii pot oferi să plătească pentru ca o posibilă victimă să călătorească într-un loc pentru un weekend. Liderii comunităţii trebuie să se asigure că dacă un membru decide să se întâlnească, întâlnirea să aibă loc într-un loc în care se simt în siguranţă şi confortabil. Ofertele de locuri de muncă în domenii care sunt de obicei greu de accesat, cum ar fi modelingul sau actoria sunt probabil, prea frumoase să fie adevărate. Traficanţii atrag victimele spre izolare, departe de comunitatea, prietenii şi familia lor. Liderii comunităţilor trebuie să crească gradul de conştientizare între membrii, cu privire la aceste „oferte”, mai ales dacă presupun relocarea în zone îndepărtate de familie sau izolate. Implicarea Bisericii Ortodoxe Române Biserica Ortodoxă Română a semnat, în 2020, un angajament cu privire la implicarea în prevenirea traficului de persoane. Federaţia Filantropia a extins la nivel naţional un proiect pilot de informare a elevilor seminarişti cu privire la fenomenul traficului de persoane. Campanii de prevenire a traficului de persoane şi de informare a tinerilor s-au desfăşurat şi în cadrul taberelor organizate de eparhiile din Patriarhia Română. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 276, Ultimul acces: 2026-09-24 21:52:16
|
Timp total: 0.03s...
[]:1