© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Poarta Sfântă a Jubileului este sigilată, dar inima lui Cristos este întotdeauna deschisă[2026-01-17]foto: Vatican MediaVineri, 16 ianuarie, Cardinalul Mauro Gambetti, Arhiepiscop al Bazilicii San Pietro, şi Arhiepiscopul Diego Giovanni Ravelli, maestru al celebrărilor liturgice pontificale, au prezidat un ritual solemn de sigilare a Porţii Sfinte a Bazilicii vaticane. Ei s-au rugat pentru milioanele de pelerini care au trecut prin ele în timpul Jubileului Speranţei 2025 pentru a primi harul lui Dumnezeu şi indulgenţa plenară. Vorbind pentru Vatican News, Mons. Orazio Leon, secretar al Fabricii Sf. Petru, a descris ritualul, care a urmat închiderii Poarta Sfântă de către Papa Leon al XIV-lea la 6 ianuarie 2026. – Poarta Sfântă a Bazilicii San Pietro a fost zidită: care este semnificaţia şi valoarea acestui moment? – Acest moment este special pentru că este, de fapt, actul final al încheierii Anului Sfânt: zidirea Porţii Sfinte, din interiorul Bazilicii. Poarta exterioară – cea de bronz – a fost deja închisă de către Sfântul Părinte pe 6 ianuarie. Acum, acesta reprezintă un al doilea moment: zidirea din interiorul Bazilicii. Ritul nu este doar tehnic; este, de asemenea, un moment de rugăciune, pentru că trebuie să ne amintim că Poarta Sfântă, cu tot simbolismul său, este, de asemenea, o realitate spirituală – un loc în care credincioşii au o experienţă cu Dumnezeu, chiar trecând prin această uşă. Aşadar, este foarte important. – Rămânând la partea operaţională: tehnic, se construieşte un zid. Este corect? – Zidul este de fapt dublu. Un prim perete uscat este format din cărămizi care poartă logoul Anului Jubiliar şi al Fabricii Sf. Petru. Sunt aproximativ 3.200 de cărămizi. Deci, se face un prim zid uscat, aproape de – ca să spun aşa – uşa de bronz. Apoi există un al doilea zid, care a fost deja construit în ultimele zile, iar în centrul acestui zid există o mică nişă în care se pune o cutie în momentul încheierii definitive a ceremoniei. Este un zid din cărămizi – 620 de cărămizi -, aşezate cu mortar de var de către sampietrini noştri. Cutia este sigilată în perete. Cutia conţine cheile de la uşa de bronz; actul de închidere; medaliile pontificatului actual; rozarii binecuvântate de Papă; câteva monede şi medalii din acest pontificat; şi, de asemenea, patru cărămizi aurite pe care Bazilica, prin intermediul Arhiereului, le trimite în istorie şi care vor fi scoase din nou la redeschiderea următorului Jubileu. – Cum are loc ritualul? – Ritualul este foarte simplu. Este condus de Oficiul pentru celebrările liturgice al Suveranului Pontif. Există un moment de rugăciune prezidat de Cardinalul Arhiepiscop, în prezenţa maestrului ceremoniilor papale, Arhiepiscopul Ravelli, şi apoi a celorlalţi oficiali ceremoniali care conduc celebrarea. Este foarte simplu: există o rugăciune, o invocare, întotdeauna cu referire la semnificaţia Porţii şi la harul lui Dumnezeu care trece prin acest loc. Apoi, această cutie – făcută din lemn şi plumb – este zidită; este sigilată cu elementele pe care le-am menţionat mai devreme şi este plasată în această secţiune a zidului care este acum deschisă – în această nişă – care va fi redeschisă când va avea loc următorul jubileu. – Cum v-aţi pregătit pentru această ocazie? – Ne-am pregătit aşa cum o facem pentru toate ocaziile spirituale ale Bazilicii: întotdeauna cu inima plină de bucurie şi cu mare atenţie la semnele şi semnificaţiile pe care această sărbătoare le poartă cu sine. – Aşa cum am menţionat, această sărbătoare implică şi munca aşa-numiţilor sampietrini – meşteşugarii (tâmplari, dulgheri, electricieni). Aceştia sunt oameni care, cu discreţie şi cea mai mare grijă, însoţesc momente-cheie din istoria Bisericii. Ce simt ei cu o ocazie ca această zidire a Porţii Sfinte? – Ei sunt foarte absorbiţi de acest moment solemn, chiar dacă este oarecum privat, dacă vreţi, pentru că face parte din istoria Bazilicii. De asemenea, avem multe fotografii din trecut în care aceşti sampietrini îşi oferă îndemânarea şi măiestria la închiderea Porţii Sfinte. O trăiesc cu mare emoţie şi fervoare spirituală. – Mons. Pepe, ce a însemnat acest An Jubiliar pentru Fabrica Sf. Petru? – Pentru Fabrică şi pentru întreaga Bazilică – pentru că cele două realităţi sunt de fapt unite – a însemnat înainte de toate primirea tuturor oamenilor care au venit. Au fost câteva milioane, iar primirea a trebuit să exprime primirea lui Dumnezeu pentru cei care vor să facă o trecere de convertire definitivă în viaţa lor, pentru a trăi ca creştini. Aşadar, Bazilica s-a pregătit pentru acest lucru: canonicii, ceilalţi preoţi, penitenţiarii, toţi cei care într-un fel sau altul lucrează sau desfăşoară un serviciu apostolic în Bazilică s-au dedicat acestui scop. – Care este moştenirea Anului Sfânt pentru Bazilica San Pietro? – Moştenirea este că, dacă pe de o parte o Poartă este închisă, pe de altă parte poarta este întotdeauna deschisă. Fluxul de pelerini va scădea cu siguranţă, dar există întotdeauna mulţi oameni care vin la mormântul Sfântului Petru – ca loc de pelerinaj, ca sanctuar, ca un moment puternic în viaţa lor. În acest an, am văzut, de asemenea, o creştere notabilă a pelerinilor care au venit pe jos: au fost cu adevărat mulţi, iar numărul lor a crescut foarte mult în comparaţie cu trecutul. Aşadar, există această dorinţă de a merge spre Dumnezeu şi de a ajunge în locuri unde este posibil să ai o experienţă a lui Dumnezeu, ca în Bazilica San Pietro. – Reluând ceea ce aţi spus: Papa a spus că Poarta Sfântă este închisă, dar că uşa inimii lui Cristos rămâne mereu deschisă. Care este speranţa dvs în această privinţă? – Speranţa mea este ca toţi credincioşii care vor continua să vină la Bazilica San Pietro să găsească în noi o disponibilitate de a-i primi în toate nevoile spirituale pe care le poartă în inimă şi pe care le consideră importante pentru viaţa lor. Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 288, Ultimul acces: 2026-09-27 23:40:46
|
Timp total: 0.03s...
[]:1
