Papa Leon: Să învăţăm de la Ioan Botezătorul

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.05s...

Ştiri şi Evenimente

Papa Leon: Să învăţăm de la Ioan Botezătorul

[2026-01-18]

foto: Vatican Media
„Să învăţăm de la Ioan Botezătorul să rămânem vigilenţi, să iubim simplitatea, să fim sinceri în cuvintele noastre, să trăim cu sobrietate şi să cultivăm o minte şi o inimă profunde”, a spus astăzi Papa Leon al XIV-lea în contextul întâlnirii cu credincioşii pentru rugăciunea „Îngerul Domnului”. Redăm alocuţiunea papală.

Dragi fraţi şi surori, o duminică frumoasă!
Evanghelia citită astăzi (cf. Ioan 1,29-34) ne vorbeşte despre Ioan Botezătorul, care l-a recunoscut pe Isus ca Mielul lui Dumnezeu, Mesia, proclamând „Iată Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatul lumii!” (v. 29). El adaugă: „Am venit să botez cu apă, ca, prin aceasta, El să fie făcut cunoscut lui Israel” (v. 31). Ioan l-a recunoscut pe Isus ca Mântuitor; a proclamat divinitatea şi misiunea lui Isus poporului Israel şi apoi s-a dat la o parte, după ce şi-a îndeplinit sarcina, după cum atestă cuvintele sale: „După mine vine un bărbat care a ajuns înaintea mea, pentru că era mai înainte de mine” (v. 30).
Ioan Botezătorul era un om pe care mulţimile îl iubeau foarte mult, până într-acolo încât era chiar temut de autorităţile din Ierusalim (cf. Ioan 1,19). I-ar fi fost uşor să exploateze această faimă; în schimb, nu a cedat tentaţiilor succesului şi popularităţii. În faţa lui Isus, şi-a recunoscut propria micime şi a făcut loc pentru măreţia lui Isus. Ioan ştia că a fost trimis pentru a pregăti calea Domnului (cf. Miheia 1,3; Isaia 40,3), iar când Domnul a venit, cu bucurie şi smerenie a recunoscut prezenţa lui Dumnezeu şi a ieşit din lumina reflectoarelor.
Cât de importantă este mărturia sa pentru noi astăzi! Într-adevăr, aprobarea, consensul şi vizibilitatea primesc adesea o importanţă excesivă, până la punctul de a modela ideile, comportamentele şi chiar viaţa interioară a oamenilor. Acest lucru cauzează suferinţă şi dezbinare şi dă naştere unor stiluri de viaţă şi relaţii fragile, dezamăgitoare şi captivante. În realitate, nu avem nevoie de aceşti „înlocuitori ai fericirii”. Bucuria şi măreţia noastră nu se bazează pe iluzii trecătoare de succes sau faimă, ci pe faptul că ne ştim iubiţi şi doriţi de Tatăl nostru ceresc. Iubirea despre care vorbeşte Isus este iubirea unui Dumnezeu care chiar şi astăzi vine printre noi, nu pentru a ne uimi cu spectaculozităţi, ci pentru a împărtăşi luptele noastre şi pentru a lua asupra Sa poverile noastre. Făcând acest lucru, ne dezvăluie adevărul despre cine suntem şi cât de preţioşi suntem în ochii Lui.
Dragi prieteni, să nu ne lăsăm distraşi de prezenţa Domnului în mijlocul nostru. Să nu ne irosim timpul şi energiile alergând după aparenţe. Mai degrabă, să învăţăm de la Ioan Botezătorul să rămânem vigilenţi, să iubim simplitatea, să fim sinceri în cuvintele noastre, să trăim cu sobrietate şi să cultivăm o minte şi o inimă profunde. Să ne mulţumim cu ceea ce este esenţial şi să ne facem timp în fiecare zi, atunci când este posibil, pentru un moment special de pauză în tăcere pentru a ne ruga, a reflecta şi a asculta – cu alte cuvinte, „să ne retragem în pustiu”, pentru a-l întâlni pe Domnul şi a rămâne cu El. Fie ca Fecioara Maria, model de simplitate, înţelepciune şi umilinţă, să ne ajute în această hotărâre.
După Angelus, Sfântul Părinte a spus următoarele:
Dragi fraţi şi surori,
Astăzi începe Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor. Originile acestei iniţiative datează de două secole, iar Papa Leon al XIII-lea a încurajat-o foarte mult. În urmă cu exact o sută de ani, au fost publicate pentru prima dată „Sugestii pentru Octava de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor”. Tema din acest an este extrasă din Scrisoarea Sfântului Paul către Efeseni: „Este un singur trup şi un singur Duh, după cum aţi şi fost chemaţi la o singură speranţă, aceea a chemării voastre” (4,4). Rugăciunile şi reflecţiile au fost pregătite de un grup ecumenic coordonat de departamentul de relaţii între Biserici al Bisericii Apostolice Armene. În aceste zile, invit toate comunităţile catolice să îşi aprofundeze rugăciunile pentru unitatea deplină şi vizibilă a tuturor creştinilor.
Responsabilitatea noastră pentru unitate trebuie să fie însoţită de un angajament ferm pentru pace şi dreptate în lume. Astăzi, aş dori să amintesc în special marea suferinţă a populaţiei din estul Republicii Democratice Congo. Mulţi au fost forţaţi să îşi părăsească ţara – în special în Burundi – din cauza violenţelor şi se confruntă cu o gravă criză umanitară. Să ne rugăm ca dialogul pentru reconciliere şi pace să prevaleze întotdeauna între părţile aflate în conflict. Aş dori, de asemenea, să asigur victimele recentelor inundaţii din Africa de Sud de rugăciunile mele.
Vă adresez un salut călduros tuturor, romani şi pelerini! Sunt încântat să salut grupul de la Piggot School din Wargrave, Anglia, precum şi grupul Fratres din comunitatea parohială din Compitese. Îi salut, de asemenea, pe credincioşii din diferite ţări, familii şi asociaţii. Vă mulţumesc pentru prezenţă şi pentru rugăciunile voastre! Vă doresc tuturor o duminică fericită.

Sursa: www.Catholica.ro

Contor Accesări: 330, Ultimul acces: 2026-09-26 15:15:58

Timp total: 0.05s...

[]:1